Masa în familie contribuie la consolidarea familiei, oferind un mediu în care membrii se simt protejaţi şi mult mai deschişi spre comunicare.
Conform unui studiu desfăşurat la nivel naţional de brandul Delikat, românii servesc masa în familie mai rar decât şi-ar dori, cel mai des în weekend, deşi sunt conştienţi de beneficiile pe care le aduce, considerând-o un aspect esenţial în viaţa lor.

Conştientizarea importanţei meselor în familie, la nivelul întregii comunităţi este foarte importantă, psihologul Ştefania Dumitrescu întârind de asemenea, necesitatea de a ne reuni cât mai des cu familia la masă:

„Hrana cea mai importantă pe care ne-o oferim prin luatul mesei în familie constă în consolidarea sentimentului de împreună, (re)confirmarea sentimentului de apartenenţă şi nu în ultimul rând, stabilizarea unei identităţi familiale care ne este punct de sprijin în construirea mai departe, a unei noi matrici familiale.

Pe de o parte, masa în familie este un obicei care dezvoltă o obişnuinţă de care, de cele mai multe ori, odată ajunşi la adolescenţă şi mai apoi în primii ani de tinereţe, simţim nevoia să ne îndepărtăm – ca reacţie firească de autonomizare. Pe de altă parte însă, la interiorul fiecărei familii, masa în familie reprezintă un ritual. Pregătirea mâncării, aşezatul mesei, poziţionarea la masă a membrilor, discuţiile (uneori cu teme repetitive), întâmpinatul celor ce vin şi luatul la revedere din finalul întâlnirii, toate aceste aspecte ritualice ce aparţin în mod particularizat fiecărei familii, fac parte din ceea ce înseamnă masa în familie.

Prin urmare, masa în familie nu este doar despre mâncare, ci mai ales despre hrana afectivă şi mentală pe care o furnizează prin setul de ritualuri transmise din generaţie în generaţie, contribuind astfel la întregirea unei identităţii familiale cu implicaţii directe în construirea identităţii personale.” a completat Ştefania Dumitrescu, Psiholog, Psihanalist, Membru asociat Societatea Română de Psihanaliză (SRP), Preşedinte Asociaţia Română de Psihanaliză de Cuplu şi Familie (ARPCF).

Comportamentul românilor privind masa în familie

Studiul relevă o serie de aspecte importante cu privire la comportamentul şi obiceiurile românilor în ceea ce priveşte masa în familie. 

67% dintre români iau mesele în familie, în fiecare zi.

În medie, românii iau masa în famile de 6 ori pe săptămână. Pentru cuplurile cu copii, o masă în familie este considerată un moment la care participă membrii familiei nucleu: cuplul efectiv şi copilul/copii. Părinţii cuplului participă de asemenea, la mesele în familie sau la întâlnirile de weekend, mai ales dacă locuiesc cu aceştia sau dacă au grijă de copii.

Cei mai des întâlniţi participanţi la mesele în familie sunt:

• partenerii (soţ/soţie, iubit/iubită) în proporţie de 50%,
• copiii 43%
• şi părinţii 44%.

O frecvenţă mai redusă la mesele în familie înregistrează surorile/fraţii, în proporţie de 25%, socrii cu 11%, bunicii 10%, unchi/mătuşi 8%, noră/ginere 6%. Interesant este că în zona urbană, la mesele în familie participă şi prietenii, în proporţie de 20%.

Schimbarea dinamicii societăţii influenţează şi tabloul meselor în familie. Deşi în proporţie redusă, la mesele în familie participă şi colegi de birou/şcoală (6%), veri (5%), chiar şi vecini (4%).

83% dintre români iau mesele în familie cel mai des în weekend, în timp ce 17% dintre români iau mesele în timpul săptămânii, cel mai des.

Tinerii şi adulţii cu vârste între 18 şi 45 ani servesc mai des decât media, masa în familie, în timpul săptămânii (24% vs.17%), la fel şi familiile care au copii (22% vs. 17%). Weekend-ul este în continuare dedicat meselor în familie, însă au loc mai des în zilele de duminică, decât în cele de sâmbătă, 53% vs. 31%.

Studiul a scos în evidenţă şi faptul că masa principală în familie, din timpul unei săptămâni, este cina, care, în comparaţie cu micul dejun şi masa de prânz, este o masă proaspăt gătită, ce conţine tipuri mai grele de alimente (cum ar fi carne şi cartofi prăjiţi).

Programul încărcat al românilor îşi pune amprenta şi pe tipul meselor în familie.

Majoritatea românilor servesc cel mai des cina în familie, în timpul săptămânii (80%), iar în weekend, servesc prânzul în familie cu o preponderenţă mai mare (88%). În timpul zilei, membrii familiei servesc mesele separat, la serviciu, la şcoală, la domiciliu, la restaurante, fiind caracterizate de grabă, presiune temporală (oamenii trebuie să ajungă sau să revină la locul de muncă, la şcoală etc.).

4 din 10 români servesc mesele în familie mai rar decât şi-ar dori.

Deşi frecvenţa meselor în familie este semnificativă, 40% dintre români şi-ar dori să se reunească mai des cu familia la masă.

Printre barierele identificate în luarea mesei în familie se numără:

• dificultatea în a reuni membrii familiei (55%),
• lipsa de timp (39%),
• programul lung de lucru (38%),
• lipsa unui program regulat / comun de masă pentru toţi membrii familiei (35%).

Barierele sunt legate în principal de programul diferit al membrilor familiei: părinţii lucrează în schimburi, fac ore suplimentare, copiii merg la şcoală/grădiniţă, sunt implicaţi în activităţi extra-curriculare, iar dacă există mai mulţi copii în gospodărie de vârste diferite, aceştia de regulă au program şcolar diferit.

Cum se simt românii când iau masa în familie?

Conform studiului naţional, când românii servesc masa în familie se simt împliniţi (73%), fericiţi (72%), încrezători (61%), liniştiţi (58%). Pe de cealaltă parte, când românii servesc masa singuri, se simt grăbiţi (59%), neliniştiţi (32%), stresaţi (28%), tensionaţi (26%).

Poate cel mai important rezultat al studiului este faptul că 83% dintre români consideră că mesele în familie sunt importante, iar printre cele mai des menţionate beneficii ale acestora se numără:

• îmbunătăţirea comunicării între membrii familiei (94%),
• reprezintă o oportunitate de a petrece timpul cu familia (94%),
• oferă un sentiment de siguranţă şi unitate 91%.

Metodologie Studiu Naţional al Meselor în Familie:

Studiul a fost desfăşurat cu sprijinul agenţiei ISense Solutions în două etape: cantitativă şi calitativă. Componenta cantitativă a cuprins un eşantion de 640 respondenţi cu reprezentativitate naţională (urban 67% & rural 33%), cu vârste cuprinse între 18 şi 65 ani (50% bărbaţi & 50% femei). Numărul mediu al membrilor din familie a fost de 3 persoane, iar numărul mediu al copiilor din familie este 1. În cadrul componentei calitative a fost realizat un jurnal pentru a documenta online timp de 7 zile, mesele a 6 familii (3 familii din mediul urban şi 3 familii din mediul rural), utilizând o aplicaţie mobilă – Indeemo – pentru a explora şi înţelege prin imagini şi clipuri video cum se desfăşoară mesele lor în familie.