Peisajul științific actual este marcat de o reacție necesară împotriva mișcărilor antiștiință, deschizând calea unei ere „postdarwiniste” în care inovația este accelerată de inteligența artificială și de noile paradigme ale cercetării autonome. De la succesul tehnologiei ARNm extins către tratamente oncologice și obsesia pentru longevitate la precizia chirurgicală a editării genetice CRISPR și bioprintarea țesuturilor vii, medicina trece printr-o transformare radicală. În paralel, integrarea AI în interfețele creier-calculator nu doar că redă autonomia pacienților cu dizabilități, dar prefigurează o simbioză tehnologică ce ridică dileme etice profunde despre viitorul identității și securității umane.
ANTERIOR: Planeta (post)hidrocarburi
Probabil că dintre toate tendințele pe care le-am identificat în această serie de articole, aceasta ar putea fi cea mai controversată, pentru că mișcarea antiștiință e cai mari. Amplificată de // „It Can’t Happen Here (Or Can It?): The Deadly Rise of Anti-Science—A Scientist’s Warning: A Conversation with Author Peter J. Hotez”, pmc.ncbi.nlm.nih.gov // când antivaciniștii, dușmanii 5G-ului și adepții teoriei „pământului plat” și-au găsit o audiență globală, și de războiul cultural din SUA, gruparea dușmanilor științei pare să fi câștigat odată cu numirea lui Robert F. Kennedy la // „Trump picks RFK Jr. to oversee the Department of Health and Human Services”, npr.com // sau repetata retragere a SUA din // „Trump Withdraws US From Paris Climate Agreement For Second Time”, earth.org //
Chiar și varianta aparent inversă pe care o promovează alți susținători ai lui Trump sau „frați tech”, precum agresivele campanii pentru ipotetice sau potențiale tehnologii ale viitorului – // „Planning for AGI and beyond”, openai.com // longevitate // „The Man Who Thinks He Can Live Forever”, time.com // sau cucerirea // „Why are billionaires obsessed with going to space?”, theguardian.com // –, vine pe un fond de ignorare a cuceririlor de până acum ale științei și a binelui pe care le-ar face dacă ar fi aplicate la scară largă, fie din motive ideologice (cercetarea despre schimbările // „Growing polarisation: ideology and attitudes towards climate change”, tandfonline.com // fie financiare (accesul universal la // „Universal health coverage (UHC)”, who.int // și educație de calitate sau // „How Much Would It Cost to End World Hunger?”, wfpusa.org // Profeții viitorului cer sacrificii acum pentru a se investi cât mai multe resurse într-un viitor ipotetic. E doar o coincidență, desigur, că ei profită acum de aceste investiții, nu în viitor.
Acum, nu-mi închipui că ignoranța va fi rezolvată, nici măcar cu educație universală, care să funcționeze ca un instrument de // „Prebunking Against Misinformation in the Modern Digital Age – Managing Infodemics in the 21st Century”, ncbi.nlm.nih.gov // Destui profeți antiștiință au studii superioare, dar sper că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, tendința se va inversa și va deveni mult mai vocală o mișcare anti-antiștiință. Sau, ca să-i dau un frame pozitiv, o mișcare // „Science activism is surging – which marks a culture shift among scientists”, theconversation.com // condusă de cercetători care vor deveni tot mai vizibili. Semnele sunt deja aici. De exemplu, oricât s-au chinuit unii să-l invadeze, YouTube-ul a rămas, // „Potentials and Limitations of Educational Videos on YouTube for Science Communication”, frontiersin.org // un canal de promovare a unei viziuni în care știința e folosită pentru bine, deși a avut o perioadă în care algoritmul fusese scăpat de sub control și băga lumea în rabbit hole-uri // „Rabbit Hole”, spotify.com // (M.G.)
Răspunsul la pandemia de COVID-19 a validat tehnologia ARNm pentru producerea de vaccinuri, iar Nobelul pentru medicină din 2023 // „The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2023”, nobelprize.org // Acum, se speră că aceasta va fi utilă și în tratarea // „Clinical advances of mRNA vaccines for cancer immunotherapy”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov // Și da, se știe că măcar odată pe lună se descoperă // „Media Coverage of Cancer Therapeutics: A review of literature”, researchonline.lshtm.ac.uk (PDF) // despre care de fapt nu știm când sau dacă va merge, iar când chiar se descoperă o metodă de prevenție // „New research confirms HPV vaccination prevents cervical cancer”, cochrane.org // se activează mișcările antivaccin.
Însă în cazul ARN mesager, există speranța că o variantă îmbunătățită a acestei tehnologii, // „mRNA Delivery Systems 2.0: Engineering Extrahepatic Delivery for Non-Vaccine Therapeutics”, sciencedirect.com // ar putea produce tratamente personalizate, bazate pe probe recoltate de la pacienți (acestea sunt numite uneori vaccinuri, deși sunt tratamente). Între timp, iată că însăși vaccinul // „ESMO 2025: mRNA-based COVID vaccines generate improved responses to immunotherapy”, mdanderson.org // administrat înainte de imunoterapie, îmbunătățește șansa de supraviețuire a bolnavilor de cancer.
În paralel, există o efervescență pentru cercetările despre longevitate, împinse de la spate de obsesia unor tech bros, ca // „The Man Who Thinks He Can Live Forever”, time.com // pentru o ipotetică nemurire. Dacă îți sună a oprtunism, probabil e, pentru că ideea atrage // „‘To them, ageing is a technical problem that can, and will, be fixed’: how the rich and powerful plan to live for ever”, theguardian.com //
Fenomenul // „“They Present a Version of Themselves That Isn’t Real”: Inside the Dark, Biohacked Heart of Silicon Valley”, vanityfair.com // care implică experimentarea cu dieta, fitness-ul, suplimentele și chiar autoinjectarea de terapii pentru a optimiza performanța fizică și a prelungi viața, face parte din această efervescență. Aici intră și // „MAHA”, whitehouse.gov // dar și unii cu idei mai decente, cum ar fi // Care a scris „Outlive”, carturesti.ro // și a sa Medicină 3.0, care susține că medicina ar trebui să lucreze și la prelungirea vieții sănătoase, nu doar a vieții în general, printr-o abordare proactivă. Tot aici intră și celebrul Ozempic // „Semaglutide”, en.wikipedia.org // pot transcende zona esteticii și pot deveni un instrument de sănătate publică ce va reduce drastic incidența bolilor metabolice.
Din toată această zbatere ar putea apărea terapii noi care vizează mecanismele îmbătrânirii: // „Senolytic drugs: from discovery to translation”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov // (ce vizează eliminarea celulelor îmbătrânite), cele pentru // „Boosting mitochondrial health to counteract neurodegeneration”, sciencedirect.com // sau menținerea // „Editorial: Exploring genomic instability of cancers: applications in diagnosis and treatment”, frontiersin.org // însă mai e mult până să se cearnă între terapiile cu adevărat revoluționare și marketingul agresiv. (M.G.)
Dacă acum un deceniu erau revoluționare, tehnologiile de editare genetică bazate pe // Nobel pentru Chimie în 2020, nobelprize.org // au evoluat spre o mai mare precizie, ca // „Base editing: precision chemistry on the genome and transcriptome of living cells”, pmc.ncbi.nlm.nih.gov // și // „Prime editing for precise and highly versatile genome manipulation”, nature.com // care pot modifica chiar și o singură literă a unui genom. Cu ajutorul lor au fost create tratamente pentru boli ca // „First gene editing therapy to treat beta thalassemia and severe sickle cell disease”, ema.europa.eu //
Aici există însă o dilemă morală. Cum cunoștințele despre genomul uman cresc, iar dorința oamenilor de a avea copii sănătoși – sau de sexul corect, vezi // „Millions of missing women: China grapples with legacy of one-child policy as population ages”, theguardian.com // adus de politica copilului unic din China – e puternică, apare riscul apariției // „The Myth of the Designer Baby—Why ‘Genetic Optimization’ Is More Hype Than Science”, scientificamerican.com // un hype ce promite că-i ferește de boli și le oferă o capacitate cognitivă îmbunătățită. Dacă ar deveni realitate, ar duce aproape invariabil la // „UN panel warns against ‘designer babies’ and eugenics in ‘editing’ of human DNA”, news.un.org // și chiat apariția unor caste.
O altă tehnologie în expansiune este cea de bioprintarea 3D a // „3D bioprinting”, en.wikipedia.org // Și nu vorbesc doar de // „A narrative review: 3D bioprinting of cultured muscle meat and seafood products and its potential for the food industry”, sciencedirect.com // care ar putea rezolva destul de barbara și industrializata practică a creșterii animalelor pentru carne. Pentru că pot fi printate și țesuturi umane. De fapt, se întâmplă // „New 3D bioprinting technique may improve production of engineered tissue”, news.mit.edu // în special pentru testarea de posibile noi medicamente, dar și pentru transplanturi. Momentan cu țesuturi simple, vor mai trece decenii până la organe complexe, precum un rinichi sau un ochi.
Asta ar rezolva o altă problemă, a // „Applications, advancements, and challenges of 3D bioprinting in organ transplantation”, pubs.rsc.org // cu lungi liste de așteptare pentru organe compatibile sau refuzului transplantului de către corp, dar, desigur, și ea ar veni cu costuri ridicate și o nouă divizare financiară. Pentru că omenirea este încă la faza în care accesul la sănătate e cu atât mai restrictiv cu cât o nouă tehnologie e mai revoluționară, ori fix ăsta e domeniul în care nu e nevoie de // „Capitalism and Health Care: A Critique”, scieniqpublishers.com (PDF) // (M.G.)
Una dintre criticile aduse AI-ului este că reciclează idei deja scrise, nu vine cu // „Why can’t language models come up with new ideas?”, seangoedecke.com // însă asta se datorează mai degrabă modului în care oamenii interacționează cu modelele de limbaj decât limitelor tehnologice propriu-zise. AI-ul și deep learning-ul sunt mult mai diverse, iar modele AI personalizate au făcut deja descoperiri, inclusiv una premiată cu Nobel. // „AlphaFold”, deepmind.google // de la DeepMind a ajutat la rezolvarea problemei împăturirii proteinelor (premiul a fost primit de Demis Hassabis, pentru crearea instrumentului AI). Încă din 2021, // Cu care am făcut un interviu, „Inteligența artificială e imprecisă, dar poate ajuta la rezolvarea problemelor matematice complexe. Interviu cu Petar Veličković (DeepMind)”, mindcraftstories.ro // demonstra că matematica poate avansa folosind // „Advancing mathematics by guiding human intuition with AI”, nature.com //
Între timp, cercetarea evoluează spre laboratoare care se conduc singure – // „Science acceleration and accessibility with self-driving labs”, nature.com // Acestea integrează inteligența artificială (care crează experimente și le planifică) cu sisteme robotice automatizate (care execută) și sunt deja folosite în cercetările privind materiale și medicamente noi.
// „Millions of new materials discovered with deep learning”, deepmind.google // de la DeepMind (din nou) a descoperit milioane de materiale și structuri cristaline noi, iar universitatea Berkley a creat // „Meet the Autonomous Lab of the Future”, newscenter.lbl.gov // Genul acesta de cercetare poate accelera exponențial descoperirea de substanțe noi. AI-ul devine astfel un partener activ de cercetare – noua paradigmă a primit numele de // „From AI for Science to Agentic Science: A Survey on Autonomous Scientific Discovery”, arxiv.org //
Rămâne de văzut dacă, dincolo de lucrul cu baze mari de date și taskuri repetitive, AI-ul poate fi integrat și în alte domenii și, mai ales, în cercetarea fundamentală. Poate el genera concepte noi pentru înțelegerea lumii? Măcar apariția sa a fost o gură de oxigen pentru filosofie, care s-a trezit cu nenumărate // „Philosophy of artificial intelligence”, en.wikipedia.org // de la definirea inteligenței la dileme etice. În timp ce avansul tehnologic va ține filosofii ocupați, mai e mult până să se apuce Claude sau Gemini să publice cărți cu idei originale. (M.G.)
Dispozitivele care permit comunicarea directă între creier și un dispozitiv extern, așa-numitele BCI-uri // De la brain-computer interface, sau interfață // Sunt în dezvoltare de mai mult timp decât ai crede și nu sunt atât de departe de a deveni realitate. Există mai multe tipuri de BCI-uri cercetate în prezent, iar fiecare realizează această legătură între creier și dispozitiv în moduri diferite. // Unele sunt complet neinvazive și se folosesc de tehnologii precum electroencefalogramele pentru a citi activitatea cerebrală, dar cele mai complexe sunt cele care trebuie conectate, chirurgical, direct la creier. În mare, cu cât mai puțin invazivă este procedura pentru implementarea unui BCI, cu atât mai imprecise vor fi rezultatele și cu atât mai simpliste vor putea fi aplicațiile la care este folosit.
Noutatea este că AI-ul a intrat în peisaj. Multe din softurile pe care se bazau BCI-urile oricum funcționau pe algoritmi de machine learning, dar aceștia trebuiau antrenați individual, pentru perioade lungi, pe tiparele de unde cerebrale ale fiecărui utilizator, și reacționau cu o întârziere semnificativă între momentul în care este gândită o comandă și executarea ei. Modelele bazate pe LLM-uri sunt predictive, învață tiparele neuronale mai ușor și necesită mai puține ajustări pentru fiecare //„Towards Predictive Communication: The Fusion of Large Language Models and Brain–Computer Interface”, nih.gov // Asta a făcut posibil, de exemplu, proteze care transformă undele cerebrale în voce în timp real, fără întârzierile mari de procesare ale protezelor similare //„Brain-to-voice neuroprosthesis restores naturalistic speech”, berkeley.edu. //
Neuralink, compania fondată de Elon Musk, e de departe cel mai mediatizat dezvoltator de BCI, datorită cipului N1, deja testat în studii clinice pe câteva persoane tetraplegice. Totuși, există competitori în stadii și mai avansate, precum Blackrock Neurotech, cu peste 40 de pacienți cu BCI-uri la activ, din care unul trăiește cu un astfel de dispozitiv de mai bine de //„This Man Set the Record for Wearing a Brain-Computer Interface”, wired.com //
CITEȘTE ȘI: Neuralink: între promisiunile SF, lipsa de transparență și abuzurile din experimente
Beneficiile pe termen scurt vor veni pentru pacienții cu dizabilități motorii sau neurologice, dar sunt dezvoltatori de BCI-uri care văd un potențial mare și pentru consum, în special prin integrarea lor cu diverse gadgeturi. Printre altele, sunt în curs de dezvoltare integrări ale BCI-urilor cu //„Apple has teamed up with Synchron to develop tech that lets people control its devices with thoughts”, engadget.com // brățări care traduc gesturi și semne ale mâinilor în comenzi pentru //„ I Wore Meta’s New Glasses and Neural Wristband”, youtube.com // sau chiar și jocuri AR create specific pentru controlul //„Plug (In) and Play: The State of BCI Gaming in 2025: Why This 25-Year-Old Technology Is Finally Getting the Attention it Deserves”, computer.org //
Integrarea modelelor lingvistice mari în BCI-uri va continua și va fi multimodală – chiar în 2025, cercetători Google au găsit similarități statistice între modul în care funcționează neuronii în timpul vorbirii și cel în care rețelele neuronale procesează //„Deciphering language processing in the human brain through LLM representations”, research.google // Neuralink, în stilul tipic al unei companii controlate de Elon Musk, duce totul mai departe și propune chiar o „simbioză creier-AI” – un candidat serios la titlul de cea mai problematică amalgamare a trei cuvinte, //„Elon Musk’s Neuralink brain implant to ultimately help humans merge with AI is sparking debate over safety and ethics”, businessindisder.com //
Însă popularitatea BCI-urilor, în afara utilizărilor medicale, va depinde de cât de non-invaziv va fi procesul de instalare – puțini vor vrea să-și programeze o operație pe creier doar pentru a-și putea controla consola sau tableta cu mintea. Pe de altă parte, cu cât vor deveni mai accesibile, cu atât vor apărea și riscuri noi. Ce se întâmplă când astfel de dispozitive vor fi hackuite, iar cineva va putea, efectiv, să-ți „fure” gândurile? Probabil că răspunsul nu va veni deceniul acesta, dar e un scenariu pentru care pregătirea ar cam trebui să înceapă. (I.P.)
URMEAZĂ: Internetul (post)universal
A contribuit
Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men’s Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.
A contribuit
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Preluat de la: mindcraftstories.ro
