Spasmofilie: definiţie
Spasmofilia este un sindrom în care nervii motori reacţionează anormal la stimularea mecanică sau electrică, persoanele respective prezentând simptome precum spasme, hiperventilare, hiperexcitabilitate şi convulsii, simptome specifice anxietăţii şi atacului de panică. Femeile sunt mai predispuse la apariţia acestei afecţiuni, în special cele cu vârste cuprinse între 15 şi 45 de ani, arată statisticile.
Deşi spasmofilia este un sindrom insuficient cunoscut în lumea medicală, se consideră că una dintre principalele cauze ale acestuia ar putea fi hipoglicemia, adică nivelul redus de glucoză din sânge. Din cauza alimentaţiei dezechilibrate – consum mare de carbohidraţi, mâncatul la ore nepotrivite, în cantităţi mari sau, din contră, înfometarea –, riscul de hipoglicemie este mult mai crescut, implicit şi cel de spasmofilie.
Chiar dacă simptomele spasmofiliei provoacă disconfort şi pot părea îngrijorătoare, de cele mai multe ori, acestea nu sunt periculoase şi, mai important, cu tratamentul potrivit pot fi ameliorate.
Spasmofilie: simptome
Principalul simptom al spasmofiliei este hiperventilarea, adică accelerarea ritmului cardiac. În consecinţă, pot surveni senzaţii de contricţie toracică, respiraţia sacadată sau lipsa de aer. Alte simptome specifice spasmofiliei sunt:
- Crampele musculare dureroase
- Amorţeala
- Furnicături în corp
- Dificultăţi la deschiderea gurii
- Spasme musculare la nivelul mâinilor sau picioarelor
- Oboseală excesivă
- Palpitaţii
- Durere în piept
- Durere abdominală
- Greaţă
- Spasme intestinale
- Transpiraţii reci
- Frisoane
- Tremor
- Spasme ale muşchilor din jurul ochilor
- Senzaţia de picioare grele, înţepenite
- Dureri lombare sau cervicale
- Alergii
- Astm
- Eczeme
- Diaree
- Constipaţie
- Dureri menstruale puternice
- Insomnie
În majoritatea cazurilor, aceste simptome sunt de natură psihosomatică, adică stările emoţionale pot influenţa percepţia pacienţilor asupra stării lor fizice de sănătate. De exemplu, frica, stresul, depresia sunt factori care pot determina exacerbarea anumitor manifestări fizice care deseori nu sunt reale. Vezi aici mai multe informaţii despre afecţiunile psihosomatice!
Spasmofilie: cauze
Medicii nu au reuşit momentan să descifreze cauza ce stă la baza apariţiei spasmofiliei, sau mai degrabă a simptomelor care o definesc, însă cred că ar putea fi vorba despre o reacţie exagerată la stres sau anxietate, creându-se astfel un cerc vicios, în care manifestările se „întreţin” cu ajutorul fricii.
O altă teorie este că spasmofilia ar putea fi cauzată de deficitul de calciu sau de magneziu, minerale cu rol esenţial pentru buna funcţionare a musculaturii şi a impulsurilor nervoase, dar şi de nivelul scăzut al zahărului din sânge (hipoglicemie), ca urmare a înfometării sau a dietelor restrictive.
Lipsa de somn este, de asemenea, o posibilă cauză a apariţiei simptomelor ce definesc spasmofilia, precum oboseala sau durerile musculare.
Spasmofilie: tratament
Având în vedere că nu se cunoaşte cu exactitate cauza, nici diagnosticul de spasmofilie nu poate fi stabilit cu uşurinţă, iar tratamentul constă adesea în ameliorarea simptomelor. Dacă analizele de sânge relevă o carenţă de magneziu ori de calciu, cel mai probabil se vor recomanda suplimente sau regimul alimentar bogat în astfel de minerale. Crampele musculare pot fi o consecinţă a deficitului de potasiu, caz în care poate fi indicată o dietă bogată în alimente precum banane, cartofi dulci, dovleac, fasole, iaurt, pepene, sfeclă roşie, spanac, somon.
De asemenea, pot fi indicate vitaminele din grupul B, în special vitamina B6, care sprijină absorbţia magneziului şi favorizează producţia de serotonină (aşa-numitul hormon al fericirii, care ajută la reglarea ritmului circadian), dar şi L-triptofanul, care induce starea de bine şi elimină stresul.
Dacă valorile glicemiei sunt mai mici decât în mod normal, este indicat să mergeţi la medic pentru investigaţii suplimentare, deoarece cauza ar putea fi diabetul. Şi dietele restrictive pot sta la baza scăderii glicemiei, aşa că este indicat să urmaţi un regim alimentar variat, bogat în fructe şi legume, cereale integrale şi carne slabă, şi să nu săriţi peste mesele principale ale zilei.
De asemenea, exerciţiile fizice, masajul şi psihoterapia sunt metode care pot ajuta la ameliorarea simptomelor de spasmofilie. Terapia comportamentală şi cea cognitivă, meditaţia şi tehnicile de respiraţie corectă sunt de ajutor în cazul în care vă confruntaţi des cu atacuri de panică, episoade de anxietate sau depresie, care, la rândul lor, pot cauza simptome specifice spasmofiliei.
Surse: annals.org, orthomolecular.org, fondamental-suisse.org
Autor: Paula Rotaru
Preluat de la: csid.ro
