Sindromul Cushing, cunoscut și sub denumirea de hipercortizolism, este o afecțiune rară care apare atunci când organismul produce niveluri excesive de cortizol. Acest hormon, produs de glandele suprarenale, joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, tensiunii arteriale și răspunsului la stres.

Cu toate acestea, atunci când cortizolul este produs în exces pe o perioadă lungă, pot apărea o serie de simptome și complicații de sănătate.

Sindromul Cushing apare atunci când există un nivel ridicat de cortizol în organism pe o perioadă prelungită. Cortizolul este un hormon esențial produs de glandele suprarenale, care ajută la menținerea echilibrului de sare, reglează glicemia, reduce inflamația și sprijină răspunsul organismului la stres. În mod normal, organismul reglează producția de cortizol în funcție de necesitățile sale.

Atunci când nivelurile de cortizol devin prea mari, pot apărea o serie de simptome care afectează sănătatea generală. Sindromul Cushing poate fi cauzat fie de o producție excesivă de cortizol din partea organismului, fie de administrarea pe termen lung a medicamentelor glucocorticoide, care sunt folosite pentru a trata diverse afecțiuni.

Există mai multe cauze care pot duce la apariția sindromului Cushing:

Utilizarea prelungită a glucocorticoizilor

Cel mai frecvent motiv pentru care se dezvoltă sindromul Cushing este utilizarea pe termen lung a medicamentelor glucocorticoide, care sunt prescrise pentru tratarea unor afecțiuni precum astmul, lupusul, artrita reumatoidă, cancerul sau bolile inflamatorii intestinale. Aceste medicamente imită acțiunea cortizolului și, atunci când sunt administrate în doze mari și pentru perioade lungi, pot duce la un exces de cortizol în organism.

Tumori ale glandei pituitare

Sindromul Cushing poate apărea și atunci când o tumoare benignă a glandei pituitare produce prea mult hormon adrenocorticotrop (ACTH), care stimulează glandele suprarenale să producă cortizol. Aceasta este cunoscută sub denumirea de boala Cushing.

Tumori ale altor organe

În unele cazuri, tumori din alte părți ale corpului, cum ar fi plămânii, pot produce ACTH și pot stimula glandele suprarenale să producă prea mult cortizol.

Tumori ale glandelor suprarenale

Uneori, glandele suprarenale pot dezvolta tumori care produc cortizol în exces, ceea ce duce la sindromul Cushing.

Sindromul Cushing poate afecta diferite părți ale corpului și poate cauza o gamă largă de simptome. Printre cele mai comune simptome se numără:

Dacă sindromul Cushing nu este tratat, poate duce la complicații grave, cum ar fi hipertensiune arterială cronică, diabet, fracturi osoase, atacuri de cord și accident vascular cerebral, precum și un risc crescut de infecții.

Diagnosticul sindromului Cushing poate fi provocator, deoarece simptomele se suprapun adesea cu alte afecțiuni. Totuși, există mai multe teste care pot ajuta medicii să identifice corect afecțiunea:

Testul de supresie cu dexametazonă (DST)

În acest test, pacienții iau o doză mică de dexametazonă (un glucocorticoid) și li se prelevează sânge dimineața. În mod normal, nivelurile de cortizol ar trebui să scadă după administrarea de dexametazonă. Dacă nivelurile de cortizol rămân ridicate, aceasta poate indica sindromul Cushing.

Testul de cortizol liber urinar pe 24 de ore

Acest test măsoară cantitatea de cortizol excretată în urină pe parcursul unei zile. Un nivel ridicat de cortizol poate fi un semn al sindromului Cushing.

Testul salivar

Acest test măsoară nivelul de cortizol din salivă, în mod special noaptea târziu, când producția de cortizol ar trebui să scadă. Dacă nivelurile rămân ridicate, acest lucru poate sugera sindromul Cushing.

Tratamentul sindromului Cushing depinde de cauza principală a afecțiunii:

Sindromul Cushing este o afecțiune rară, dar unele vedete au fost deschise despre lupta lor cu această boală. Iată câteva dintre ele:

FOTO: Shutterstock

Preluat de la: csid.ro