Semnele care ar putea indica o predispoziție la demență nu sunt neapărat vizibile pe chipul unei persoane în mod direct, însă există anumite trăsături sau schimbări care pot sugera riscuri mai mari, dar aceste semne nu sunt un diagnostic și nu pot prezice cu exactitate apariția bolii.

Totuși, anumite aspecte legate de sănătatea mentală și fizică, care pot fi reflectate prin schimbări subtile pe chip sau în comportamentul unei persoane, ar putea fi semnale de alarmă pentru demență. Iată câteva lucruri la care să fii atent.

În unele tipuri de demență, cum ar fi demența frontotemporală, pot apărea schimbări vizibile în aspectul feței, chiar înainte de manifestarea simptomelor cognitive. Persoanele pot dezvolta o asimetriă facială sau un tonus muscular facial mai scăzut. Aceasta poate fi însoțită de o scădere a expresivității faciale, iar aceste semne pot fi vizibile pe chipul unei persoane.

Expresiile faciale, cum ar fi zâmbetele sau fruntea încruntată, pot crea riduri de-a lungul timpului. În mod surprinzător, există o legătură între expresivitatea facială și sănătatea cognitivă.

Persoanele cu o mai mare capacitate de a exprima emoții și cu un tonus facial activ pot avea un risc mai scăzut de a dezvolta afecțiuni cognitive comparativ cu persoanele care devin mai puțin expresive. Aceasta ar putea reflecta un control mai bun asupra abilităților cognitive și sociale, factori esențiali pentru prevenirea demenței.

Odată cu înaintarea în vârstă, persoanele care dezvoltă demență pot prezenta schimbări în structura feței. De exemplu, pierdere de volum facial (în jurul obrajilor, în zona sub ochi și a bărbiei) poate fi observată în anumite tipuri de demență, cum ar fi boala Alzheimer. Aceasta poate fi rezultatul unui declin cognitiv care afectează zonele creierului responsabile pentru controlul mișcărilor faciale și pentru expresiile emotionale.

Persoanele cu demență pot începe să aibă un aspect mai „blazat” sau mai puțin expresiv, ceea ce este adesea asociat cu un declin în capacitatea de a procesa și răspunde emoțional. Aceasta poate fi asociată cu modificări subtile ale pielii sau cu o apariție a unui chip „mai rigid”.

„Îmbătrânirea facială, atât subiectivă, cât și obiectivă, poate fi un indicator al declinului cognitiv și al riscului de demență la adulții în vârstă. Am descoperit că vârsta facială percepută înaltă a fost asociată cu un risc ridicat de afectare cognitivă și demență”, a fost notat în jurnalul Alzheimer’s Research and Therapy.

Sursă foto: Shutterstock.

Preluat de la: csid.ro