Românilor le plac antibioticele. Şi pe bună dreptate, antibioticele sunt una dintre cele mai importante descoperiri medicale din toate timpurile. Însă, folosirea lor în exces nu are efecte pozitive asupra sănătăţii. Ministerul Sănătăţii a demarat o campanie prin care informează atât publicul larg cât şi medicii despre riscurile asupra sănătăţii reprezentate de folosirea excesivă şi eronată a antibioticelor. Iată principalele avertizări ale experţilor în sănătate.

Antibioticele – beneficii necontestate

Antibioticele reprezintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol. În cei 75 de ani de când sunt utilizate, ele au salvat sute de milioane de vieţi, au scurtat durata suferinţelor prin infecţii şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariţia unor sechele ale infecţiilor. Efecte nedorite ale antibioticelor
Medicamentele trebuie utilizate doar atunci când este necesar iar un medic le prescrie. Utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite precum
candidoze
diaree severă

Ce se întâmplă dacă devii rezistent la antibiotice

Folosind des antibiotice, bacteriile pot deveni rezistente faţă de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecţiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare; într-unele cazuri, rămân foarte puţine soluţii pentru tratamentul infecţiilor cu bacterii rezistente.
Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecţii care răspund la tratamentul cu antibiotice.

<!–

Formul de quiz

–>

Rezistenţa la antibiotice – lista bacteriilor la care mulţi români sunt rezistenţi

Specialiştii în sănătate publică din România, indică faptul că pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din ţara noastră arată în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenţei mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. S-au comunicat în ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistenţei la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru unii care produc infecţii în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infec ii urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.