Institutul „Robert Koch” este o agenţie guvernamentală germană cu atribuţii  de cercetare pentru controlul şi prevenirea bolilor. Ca agenţie federală superioară, este subordonată Ministerului Sănătăţii Federale. Institutul a elaborat un ghid de bune practici în managementul epidemiei COVID-19, printre care se regăsesc şi câteva recomandări pentru pacienţii cu forme uşoare, care pot fi trataţi acasă. Iată câteva din regulile agenţiei germane de sănătate, traduse de medicul român Ovidiu Bogdan Pop.

Pentru a asigura îngrijirea optimă a pacientului şi pentru a preveni cât mai bine răspândirea infecţiilor în rândul populaţiei, se recomandă clarificarea imediată a diagnosticului a cazurilor suspectate. În anumite situaţii în care o internare în spital nu este necesară din punct de vedere clinic, acest lucru se poate face în ambulatoriu dacă anumite condiţii sunt îndeplinite. Pacienţii cu forme uşoare de boală, fără factori de risc pentru complicaţii (de exemplu, imunosupresie, boli de fond cronice relevante, vârstă înaintată) se pot reîntoarce la domiciliu, dacă îngrijirea ambulatorie e garantată de către medicul curant, precum şi de către autoritatea sanitară responsabilă, în cazul unui caz suspect – până când rezultatele finale ale examinării sunt disponibile pentru confirmarea sau excluderea un diagnostic suspect de COVID-19.

Cum se acordă asistenţa medicală la domiciliu

Asistenţa medicală include contactul telefonic sau personal cu pacientul, precum şi educarea pacientului şi a rudelor sale despre procedura corectă cu privire la măsurile de igienă adecvate pentru a preveni o posibilă transmitere a infecţiei la rudele sănătoase şi despre comportamentul corect în cazul intensificării simptomelor pacientului sau apariţia simptomelor în cazul rudelor.

<!–

Formul de quiz

–>

Pacientul tratat la domiciliu – condiţii obligatorii

• Grad redus de boală în conformitate cu evaluarea medicală individuală
• Fără factori de risc pentru complicaţii (de exemplu, imunosupresie, boli de fond cronice relevante, vârstă înaintată)
• Capacitatea de îngrijire independentă, adică nu există dependenţă de îngrijire

Mediul în care trebuie tratat pacientul

• Cazare într-o cameră izolată, bine ventilată
• Asistenţă medicală asigurată telefonic de către medicul curant
• În funcţie de necesitate, îngrijirea prin intermediul unei persoane sănătoase fără factori de risc.
• Limitaţi numărul şi apropierea contactelor dvs. cât mai bine posibil, în special în cazul persoanelor care aparţin unui grup de risc
• Nu primiţi o vizită nenecesară.
• Dacă este posibil, membrii gospodăriei ar trebui să fie doar persoane care sunt în stare bună de sănătate şi fără boli anterioare.
• Menţineţi o distanţă de cel puţin 1-2 m faţă de membrii familiei dvs. Purtaţi mască, mai ales dacă nu se poate respecta distanţa minimă.
• Utilizarea spaţiilor comune trebuie menţinută la minimum şi trebuie separată pe cât posibil, inclusiv mesele.
• Trebuie evitate contactele cu persoane din afara gospodăriei dvs -poştaşi, servicii de livrare, vecini, prieteni, cunoscuţi. Luaţi livrările din faţa casei sau a apartamentului, purtaţi o mască şi păstraţi cea mai mare distanţă posibilă faţă de aceşti oameni.
• Cei din apartament(gospodărie) şi vizitatorii potenţiali trebuie să se afle în alte camere sau, dacă acest lucru nu este posibil, să ţină o distanţă minimă de 1-2 m faţă de dumneavoastră.
• Utilizarea spaţiilor comune ar trebui menţinută la minimum şi ar trebui separată pe cât posibil.
• Asiguraţi-vă că zonele utilizate de mai multe persoane (de exemplu, bucătărie, baie) sunt bine ventilate şi dezinfectate cât mai des posibil.

Măsuri de igienă pentru pacienţi COVID 19 trataţi la domiciliu

La fel ca în cazul gripei Influenza şi a altor infecţii respiratorii acute, eticheta tusei şi strănutului, o igienă bună a mâinilor şi distanţa faţă de astfel de bolnavi (aproximativ 1 – 2 metri) protejează, de asemenea, împotriva transmiterii noului coronavirus.

Reguli de bază

• Eticheta tusei şi strănutului presupune acoperirea gurii şi nasului cu o batistă sau îndoirea cotului în timp ce tuşiţi sau strănutaţi, urmată de igiena mâinilor.
• Igiena mâinilor trebuie efectuată înainte şi după prepararea alimentelor, înainte de a lua masa, după folosirea toaletei şi ori de câte ori mâinile sunt vizibil murdare.
• Efectuaţi igiena mâinilor cu apă şi săpun. Pentru a usca mâinile, folosiţi şerveţele de hârtie de unică folosinţă.
• Dacă utilizaţi prosoape, înlocuiţi-le atunci când sunt ude.
• Oamenii sănătoşi nu ar trebui să folosească aceleaşi prosoape ca şi cei bolnavi.
• Aruncaţi materialele utilizate pentru acoperirea gurii sau a nasului sau curăţaţi-le corespunzător după utilizare.
• Batistele şi alte deşeuri generate de persoanele bolnave sau de cei aflaţi în îngrijirea persoanelor bolnave, trebuie păstrate într-un recipient căptuşit cu un sac de plastic, în camera bolnavului.
• Curăţaţi şi dezinfectaţi zilnic suprafeţele atinse frecvent, cum ar fi noptiere, rame de pat şi alt mobilier de dormitor.
• Suprafeţele băii şi toaletelor trebuie curăţate şi dezinfectate cel puţin o dată pe zi.
• Puneţi rufele contaminate într-o pungă de rufe.
• Nu agitaţi rufele murdare şi evitaţi contactul direct cu pielea şi îmbrăcămintea cu materialele contaminate.
• Spălaţi şi curăţaţi hainele, lenjeria de pat, prosoape de baie şi de mână, etc. cu detergent şi apă la minimum 60 ° C şi uscaţi-le bine.

Monitorizarea şi supravegherea proprie a simptomelor

• Toţi membrii gospodăriei sunt consideraţi contacte de categorie I. Ei ar trebui zilnic în continuu, la indicaţiile departamentul de sănătate responsabil să urmeze următorii paşi. 
• Efectuaţi o auto-monitorizare a simptomelor bolii până la 14 zile de la ultimul contact cu pacientul COVID-19 izolat sau după ieşirea din izolare a acestuia (după caz, care eveniment apare primul)
• Ţineţi un jurnal care să indice rezultatele auto-monitorizării simptomelor şi a tuturor contactelor
• Dacă dezvoltaţi simptome compatibile cu o infecţie SARS-CoV-2 în termen de 14 zile de la ultimul contact cu pacientul sau după ce pacientul a ieşit din izolare (în funcţie de evenimentul care apare mai întâi), sunteţi considerat suspect şi atunci o clarificare a diagnosticului ar trebui să aibă loc imediat.
• Se recomandă contact imediat cu medicul din ambulatoriu şi cu autoritatea sanitară responsabilă pentru clarificări diagnostice suplimentare şi discutarea procedurii suplimentare.

Ce trebuie de făcut dacă starea pacientului se deteriorează

Medicul din ambulatoriu şi autoritatea sanitară responsabilă, împreună cu pacientul şi, dacă este cazul, îngrijitorul său, ar trebui să stabilească în prealabil, în cazul unei urgenţe sau unei situaţii care apare dincolo de accesibilitatea obişnuită, procedura în caz de deteriorare a stării de sănătate. Aceasta ar trebui să includă spitalul primitor, documentele care trebuie transportate, precum şi mijloacele de transport adecvate către acest spital.