psoriazis.jpg

Psoriazisul este o dermatoză  cronică imuno-inflamatorie. În mod normal, celulele pielii au un ciclu naştere-creştere-moarte de 28 de zile. Astfel , celulele îmbătrânite din straturile superficiale ale pielii sunt înlocuite constant  cu cele noi, care cresc din straturile profunde.

În psoriazis acestea migrează mult mai repede (în 3-6 zile) spre stratul superficial al pielii, înainte de a se mătura complet şi de a fi eliminate cele moarte. Din acest motiv se formează la suprafaţa pielii leziuni caracteristice eritematoase, acoperite de scuame.

Medicul dermatolog Proca Ancuţa explică pentru CSID care sunt factorii care grăbesc apariţia bolii, cânt contează dieta şi care poate fi tratamentul.

În România, prevalenţa psoriazisului este de 1% . Boala afectează atât bărbaţii, cât şi femeile, şi poate debuta la orice vârstă.

Tabloul clinic variază de la un individ la altul, de la câteva leziuni localizate, până la afectarea generalizată a tegumentului. Leziunile caracteristice sunt reprezentate de papule şi placi eritemato-scuamoase. Uuneori, pacienţii au erupţii pustuloase şi eritrodermie.
25 % dintre pacienţiii cu psoriazis prezintă modificări unghiale (leuconichie, trahionichie, “ pete de ulei “ gălbui, hiperkeratoză subunghială. Aproximativ  10-15 % dintre pacienţi suferă de artropatie psoriazică, o formă de artrită simetrică .


Tipuri de psoriazis

Psoriazis vulgar

  • Gutat –tipul eruptiv, cu numeroase leziuni mici de culoare roşu somon , acoperite de scuame,  diseminate predominant pe trunchi.
  • În placi – plăci eritemato-scuamoase ( roşu somon), cu margini bine delimitate,  localizate în zonele cu predilecţie: coate, genunchi, regiunea gluteală şi sacrală, scalp, palme si plante (psoriazis palmo-plantar, unde apar fisuri dureroase şi  sângerare), în pliuri ( psoriasis inversat, cu plăci eritematoase lucioase,  lipsite de scuame).

Psoriazis pustulos

  • Psoriazisul pustulos von Zumbush  care poate fi detectat după apariţia unor pustule nefoliculare, care sunt izolate sau confluează, şi se însoţesc de febră, leucocitoză şi stare generală alterată. Dacă apare în cursul unei sarcini se numeşte impetigo herpetiform sau pustuloză exantematica gravidia.  Pot apărea complicaţii cum ar fi: hipocalcemia , hipoalbuminemia, suprainfectarea leziunilor, afectarea hepatică , iar în lipsa unui tratament corespunzător poate surveni decesul pacientului.
  • Pustuloza palmo-plantară ce se caracterizează printr-o erupţie cronică, limitată la palme şi tălpi  ,cu numeroase pustule sterile gălbui .
  • Acodermatita cu pustule localizate la nivelul pliurilor unghiale şi falangelor. Boala poate apărea singură sau în contextul unui psoriasis generalizat  şi poate duce la pierderea definitivă a unghiilor. 
  • Eritrodermie psoriazică. Pacientul prezintă tegumente eritemato- scuamoase,  exudative , intens pruriginoase , care se însoţesc de limfadenopatie, febră  şi de o stare generală alterată. Formarea excesivă de scuame poate duce la pierderea proteinelor , iar dilataţia capilarelor pielii poate cauza insuficienţa cardiacă cu debit crescut .

Factorii care intervin în apariţia psoriazisului:

Predispoziţia genetică. Dacă un părinte este afectat, copilul său are un risc de 8 % de a dezvolta această boală, iar în cazul în care ambii părinţi au psoriazis, riscul ca şi copilul să prezinte această boală este de 41 % .

Factorul psihologic – şocurile emotionale sau stresul cronic pot declanşa sau agrava psoriazisul. Anxietatea a fost raportată la 44% dintre pacienţi înainte de apariţia iniţială a psoriazisului, iar erupţiile recurente au fost atribuite stresului la 80% dintre persoane.

Psoriazisul care debutează înainte de vârsta de 40 de ani pare a  fi mai frecvent declanşat de stres, iar pacienţii pot avea simptome mai severe atât la nivelul pielii, cât şi la nivelul articulaţiilor .

Infecţiile bacteriene – Pot exacerba boala sau pot  avea rol de factor declanşator. La copii, 30 % dintre cazurile de psoriazis debutează în urma unei infecţii a căilor aeriene. 

Infecţiile virale cu HIV, virusul hepatitei C, HPV  şi alte viroze eruptive pot declanşa un psoriazis la anumite persoane sau pot creşte severitatea unui psoriazis preexistent .

Medicamente precum betablocantele, AINS (antiinflamatoarele nesteroidiene), tetraciclinele, sărurile de litiu, antimalaricele de sinteză.

Traumatismele (zonele de fricţiune, gratajul, arsurile, chiar şi solare ) – în urma unui traumatism  local pot apărea leziuni de psoriazis , fenomen numit  “ Koebner”  .

Alcoolul şi fumatul  sunt obiceiuri nesănătoase, care exacerbează psoriazisul, iar cei care consumă în exces prezintă un risc mai mare de a dobândi boala pe parcursul vieţii .

Tulburările endocrine de la pubertate, din sarcină sau de la menopauză.

În ultima vreme, psoriazisul nu mai este considerat doar o afecţiune dermatologica, ci o boală inflamatorie  sistemică.

Studiile cercetătorilor au evidenţiat asocieri între psoriasis şi obezitate, boli cardiovasculare, dislipidemie, diabetul zaharat şi sindromul metabolic (hipertrigliceridemie, hipertensiune arterială şi hiperinsulinism), maladia Dupuytren, boala Crohn,  modificări oculare (blefarita scuamoasă, conjunctivită nespecifică, leziuni corneene, manifestări gastrointestinale (malabsorbţie), manifestări psihice (irascibilitate, anxietate etc.)

Tratamentul şi dieta în psoriazis

Tratamentul psoriazisului trebuie adaptat în funcţie de forma de psoriazis de care suferă pacientul, de localizarea leziunilor şi de gradul de extindere, de vârstă, de tratamentele urmate anterior şi de alte boli asociate, şi va fi luat sub stricta supraveghere a unui medic dermatolog. Vindecarea definitivă nu poate fi garantată la ora actuală, psoriazisul fiind o boală cronică cu evoluţie în puseuri. 

În primul rând trebuie îndepărtaţi factorii declanşatori sau cei care întreţin boala, cum ar fi stresul psihic, focarele de infecţie, fumatul, alcoolul şi adoptarea unei alimentaţii sănătoase.

Alimentele de bază în dieta pentru psoriazis sunt cele bogate în antioxidanti, cele bogate în vitamina D şi C, dar şi cele care aduc un aport mare de acizi graşi omega 3.

Se recomandă carnea de curcan, peştele, fructele şi legumele, în special cele cu frunze verzi  (broccoli, spanac , varză de bruxelles), ouăle, cerealele  integrale,  nuci şi seminţe. Alimentele care ar trebui evitate sunt cărnurile procesate, grăsimea animală şi zahărul .

Studiile au demonstrat că  eliminarea  zaharului din alimentaţie duce la o ameliorare vizibilă a leziunilor. Alti pacienţi au observat o ameliorare în urma unei diete fără gluten .

Tratamentul local constă în aplicaţii keratolitice (acid salicilic, uree ), dermatocorticoizi, derivaţi de vitamina D3 ( calcipotriol ) , cignolin, gudroane , tazaroten sau inhibitori de calcineurina ( tacrolimus , pimecrolimus ) . La nivelul scalpului se poate administra acid salicilic, şampoane cu gudron sau ketoconazol.

De ajutor sunt şi băile cu sare de la Marea Moartă, bogată în minerale, nămol şi emoliente. Foarte mulţi pacienţi răspund favorabil la o cură heliomarină de minim 25 zile. 

Fototerapia (expunerea controlată la radiaţii ultraviolete)  s-a dovedit a fi eficace în unele cazuri de psoriazis, fiind nevoie de mai multe şedinţe (în medie 20 pe săptămână ). De asemenea, laserul care emană radiaţii ultraviolete poate fi util pentru formele localizate de psoriazis şi nu afectează tegumentul sănătos.

Tratamentul  sistemic  constă în administrarea de metotrexat , ciclosporină, apremilast, retinoizi (acitretin). Pentru a urma cea mai bună metodă de tratament  şi pentru aprecierea raportului riscuri/beneficii, în funcţie de efectele adverse ale tratamentului şi de  severitatea bolii , pacienţii trebuie  să se prezinte la un medic dermatolog care să le prescrie tratamentul cel mai indicat .

Preluat de la: csid.ro