Într-un mesaj televizat, preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a declarat vineri că a autorizat forţele de ordine să deschidă focul „fără avertisment” împotriva „teroriştilor”, a respins orice fel de negocieri şi a promis „eliminarea bandiţilor înarmaţi”, despre care a spus că sunt în număr de circa 20 000, au „un plan clar” şi „un nivel înalt de pregătire de luptă”.

„Combatanţii nu au depus armele, continuă sau se pregătesc din nou să comită crime. Trebuie să ducem lupta împotriva lor până la capăt. Cei care nu se predau vor fi distruşi”, a avertizat Tokaev.

Preşedintele kazah a reproşat fostului său guvern – pe care l-a demis după izbucnirea revoltelor – că nu a fost capabil să prevină aceste „atacuri teroriste”. „Este extrem de important să înţelegem de ce guvernul a scăpat din vedere pregătirile clandestine de atacuri teroriste şi antrenarea celulelor militante sub acoperire”, a subliniat Tokaev, potrivit agenţiei TASS, citate de AGERPRES.

De asemenea, a fost impusă restricție de circulație între orele 22.00-06.00, toate persoanele care încalcă regula sunt reținute.

Totodată, autoritățile din Kazahstan l-au reținut pe Karim Massimov, fostul șef al comitetului pentru securitate națională al țării, pentru suspiciuni de trădare, relatează Reuters.

„Nu am văzut semne de proteste vineri, doar un mic grup de oameni s-au adunat în apropierea clădirilor distruse pentru a face fotografii pe telefoanele lor. Dar sunetele de împușcături și explozii nu au încetat. Când am ajuns aici, am crezut că era ceață, apoi mi-am dat seama că era mai probabil fum de la grenade și artificii.

Câțiva locuitori cu care am vorbit au fost șocați și furioși. Aceste proteste sunt fără precedent în Kazahstan și mulți de aici sunt surprinși că s-au răspândit și au devenit violente atât de repede”, scrie reporterul BBC Abdujalil Abdurasulov.

Rusia a trimis trupe pentru menținerea păcii la cererea președintelui kazah. Aceștia au fost dislocați pentru a ajuta la „stabilizarea” țării, care este membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) împreună cu Rusia, Belarus, Tadjikistan, Kârgâzstan și Armenia.

Protestele au început duminică, după o creştere a preţurilor la gazul natural lichefiat (GNL), în oraşul Janaozen, în vestul ţării, înainte de a se extinde spre marele oraş regional Aktau, pe malul Mării Caspice, apoi în Almatî.

Guvernul a încercat într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului la GNL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului.

Televiziunea kazahă a relatat miercuri despre arestarea directorului unei uzine de tratare a gazului şi a unui alt responsabil din regiunea Mangîstau, unde se află Janaozen. Ei sunt acuzaţi că „au majorat preţul la gaz fără motiv”, ceea ce „a dus la proteste în masă în întreaga ţară”, potrivit acestei surse.

Janaozen a fost în trecut scena celor mai sângeroase revolte care au zguduit Kazahstanul de la proclamarea independenţei sale, în 1991. În 2011, cel puţin 14 muncitori ai unui sit petrolier au fost ucişi atunci când poliţia a reprimat o manifestaţie împotriva condiţiilor de muncă proaste şi a salariilor mici.

Regiunea Mangîstau depinde de GNL ca principală sursă de carburant pentru maşini şi orice majorare a preţului duce la o creştere în lanţ a preţurilor la produse alimentare.

Preluat de la: diez.md