pixel.png

Protezarea articulară este una dintre cele mai spectaculoase intervenţii din medicina ortopedică. Aceasta se face cu succes nu numai în cazul pacienţilor cu tumori maligne sau benigne care afectează oasele şi ţesuturilor moi ci şi după accidente, traumatisme sau afectări articulare ca urmare a unor afecţiuni mai puţin grave decât cancerul. Prof. Dr. Tolga Tüzüner, medic specialist ortoped specializat în traumatologie dă detalii.

“Artrita articulară avansată (osteoartrita) şi bolile reumatice se numără printre cauzele durerilor articulare şi ale problemelor funcţionale articulare. Pe termen lung, acestea afectează calitatea vieţii şi reduc mult capacitatea de mişcare. În momentul în care terapiile medicamentoase şi programele de recuperare nu mai dau roade, atunci specialiştii iau în calcul protezarea articulară. Astfel, ea se recomandă pacienţilor cu dureri mari articulare care afectează calitatea vieţii, persoanelor care se deplasează cu dificultate, celor care nu mai pot urca scările şi celor la care terapiile medicamentoase şi exerciţiile de recuperare nu mai funcţionează”, spune prof. dr Tolga Tüzüner, medic ortoped specializat în traumatologie.

Jumătate de secol de experienţă în protezarea articulară

Tehnicile de protezare articulară se aplică de 50 de ani în lume, iar evoluţia acestora a fost spectaculoasă. În principiu, mecanismul protezării este formarea unei articulaţii artificiale, prin acoperirea porţiunilor uzate ale articulaţiei cu dispozitive de metal sau polietilenă, care să permită mişcările normale şi eliminarea durerii. Astăzi, s-a redus foarte mult riscul de deteriorare a structurilor artificiale ca urmare a frecării. În plus, a crescut durabilitatea articulaţiilor ca urmare a materialelor noi, performante. Cele mai frecvente protezări articulare se fac la nivelul genunchiului şi şoldului, însă medicii pot repara şi alte tipuri de articulaţie.

<!–

Formul de quiz

–>

Femeile, sedentarii şi obezii au articulaţii mai greu de reparat

“În cazul femeilor, al persoanelor care au în familie istoric de boli articulare, al persoanelor cu obezitate, al celor sedentare, dar şi al celor care au meserii care presupun efort fizic mare, intervenţiile de reparare a articulaţiilor implică riscuri mai mari. În plus, artrita reumatoidă şi leziunile dermale active cresc riscul de infecţie. Însă aceste riscuri asociate intervenţiei pot fi reduse prin anumite măsuri şi printr-o pregătire preoperatorie minuţioasă. Dacă un chirurg ortoped îşi ia toate măsurile de precauţie, aceste riscuri pot fi reduse mult. În plus, un medic cu experienţă va putea gestiona cu succes orice complicaţie care apare. La ora actuală, datorită experienţei medicilor şi materialelor performante, 90 la sută dintre pacienţii care recurg la protezarea articulară scapă de durere şi se bucură de recuperarea mobilităţii. Astfel, treptat, pot reveni la activităţile obişnuite, pot merge, pot urca scările. La scurt timp după operaţie, pacienţii se pot deplasa susţinuţi, iar reducerea durerii şi căpătarea independenţei de mişcare sunt posibile după 4-6 săptămâni de la intervenţie, în funcţie de fiecare pacient în parte”, spune prof. dr. Tolga Tüzüner.

Ce se recomandă după protezarea articulaţiilor

Dieta echilibrată, eliminarea kilogramelor în plus, evitarea sedentarismului şi adoptarea unui program de exerciţii fizice adaptate capacităţii de efort a organismului sunt condiţii esenţiale pentru ca protezarea să fie un succes pe termen lung. Prof. Dr. Tolga Tüzüner spune că persoanele care au trecut prin intervenţii de protezare articulară se pot bucura de rezultatele bune ale acestora 15-20 de ani.

Prof. Dr. Tolga Tüzüner, medic ortoped specializat în traumatologie, Turcia

Preluat de la: csid.ro