primele-sunete-1.jpg

Primele luni de viață sunt marcate de descoperiri spectaculoase, iar apariția sunetelor și a primelor forme de comunicare reprezintă o etapă esențială. Mulți părinți se întreabă ce este normal, cum pot sprijini dezvoltarea copilului și ce semnale nu trebuie ignorate. Despre acest subiect am discutat alături de Dr. Mădălina Cristache, medic specialist pediatrie, SANADOR.

În jurul vârstei de 2–3 luni, copilul începe să gângurească: emite sunete vocale simple, prelungite, ca un joc fonetic fără intenție de comunicare. Acesta este un pas firesc, prin care micuțul își exersează aparatul fonator.

La 9 luni, limbajul trece la o etapă mai complexă: apar silabele repetate („ba-ba”, „da-da”), asociate cu gesturi sau expresii faciale. Nu este încă vorba de cuvinte propriu-zise, dar copilul începe să lege sunetul de emoție și context.

Urmărește și: Descoperirea motricității: etapele dezvoltării motricității la copii, între 0 și 3 ani

Specialiștii subliniază că interacțiunea constantă cu părintele este decisivă pentru dezvoltarea limbajului. Vorbitul frecvent cu copilul, cititul, răspunsul la sunetele emise, toate stimulează conexiunile neuronale și consolidează încrederea micuțului.

Copiii expuși la un mediu bogat în stimuli verbali își însușesc mai repede abilitățile de comunicare. În schimb, lipsa dialogului sau expunerea excesivă la ecrane poate întârzia dezvoltarea.

Jucăriile muzicale, cântecelele și ritmurile simple pot sprijini dezvoltarea auditivă și atenția copilului. Totuși, rolul lor este secundar. Eficiența maximă se obține atunci când sunt folosite ca parte a unei interacțiuni directe cu părintele: cântatul împreună, jocurile de imitație sau dansul pe muzică.

Foto: shutterstock

Preluat de la: csid.ro