Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, se recomandă alăptarea exclusivă încă din prima oră după naştere, până la vârsta de 6 luni. Diversificarea alimentaţiei copilului poate fi făcută, fără întreruperea alăptării, până la vârsta de 2 ani. Alăptarea este un proces natural, fiziologic cu beneficii multiple atât pentru copil cât şi pentru mamă. În 2019, în România, sunt încă multe mituri legate de alăptare deşi accesul la informaţie medicală este mai mare ca niciodată.

Unul dintre miturile legate de alăptare este legat de faptul că nu toate mamele au lapte bun sau nu au lapte suficient pentru a-şi hrăni bebeluşul la sân. De asemenea, multe dintre românce din diverse motive, nu în toate cazurile motive medicale, nasc prin cezariană, iar alăptarea nu se instalează imediat ca în cazul naşterii naturale, însă este posibilă. Pe lângă informare corectă, ajutor medical dar şi din partea moaşelor şi a consultanţilor în alăptare, nu în ultimul rând mama are nevoie de susţinerea familială, dar şi a celor de la locul de muncă pentru a alăpta.

Societatea şi familia trebuie să încurajeze mamele să alăpteze

Cu ocazia Săptămânii Internaţionale a Alăptării (1-7 august) s-au organizat diverse simpozioane şi întâlniri între presă şi specialişti. La Media Fair organizat de Bayer una dintre principalele concluzii
a fost „Decizia mamelor de a alăpta trebuie încurajată de întreaga societate”. Invitaţi speciali au fost Pieter BULT – reprezentantul UNICEF în România, Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi Dr. Ruxandra Pleşea – medic nutriţionist.

<!–

Formul de quiz

–>

800.000 de copii din toată lumea ar putea fi salvaţi dacă ar fi hrăniţi cu lapte matern în primele luni de viaţă

„Vieţile a aproape 800.000 de copii, majoritatea cu vârste sub 6 luni, ar putea fi salvate anual dacă alăptarea ar fi o practică universală şi ar începe din prima oră de la naştere” a declarat Pieter BULT, reprezentantul UNICEF în România. Potrivit datelor actuale, la nivel mondial doar 60% dintre mame îşi alăptează copilul în primele 6 luni din viaţă.
„Cercetările arată că alăptarea în primele şase luni de viaţă contribuie atât la bunăstarea mamei, cât şi a copilului pe termen lung. Cu toate acestea, un procent semnificativ de copii nu beneficiază de acest tip de alimentaţie, din diferite motive.” a adăugat Pieter Bult. Copiii alăptaţi cel puţin 6 luni vor deveni adulţi cu o starea de sănătate mai bună şi vor avea chiar un IQ mai ridicat decât copiii hrăniţi cu alte tipuri de lapte decât cel matern. ”Beneficiile asupra sănătăţii mamelor sunt la fel de importante – alăptarea scade riscul de a dezvolta cancer de sân şi ovarian, diabet de tip 2 şi boli de inimă” a adăugat reprezentantul UNICEF în România.

Ce soluţii sunt pentru a convinge dar şi a sprijini mamele să alăpteze?

”Experienţa noastră în implementarea programului pilot Pachetului Minim de Servicii a dovedit că, atunci când viitoarele mame primesc informaţii despre importanţa alăptării şi sprijin, ele aleg să-şi alăpteze copiii. Pentru a oferi copiilor cel mai bun start în viaţă, alăptarea trebuie încurajată în familie, în comunitate şi la locul de muncă”, a adăugat Pieter Bult. De asemenea, invitatul a ţinut să precizeze că în România prin acordarea celor 2 ani de concediu de creştere şi îngrijire copil, româncele au o şansă extraordinară să le ofere copiilor cea mai bună şi sănătoasă hrană din prima oră de viaţă – laptele matern.