Aproximativ 0,13 euro este preţul cu care o fiolă de Gentamicină poate fi achiziţionată de pe piaţa medicamentelor din România.

Însă, din cauza efectelor secundare şi a costurilor ridicate pe care le poate presupune tratamentul greşit cu antibiotice, preţul poate ajunge la sume impresionante.

Tratamentul cu gentamicină poate duce la ototoxicitate, de la care mai mult de 65% dintre cazuri ajung la surdo-mutitate, ceea ce poate conduce la necesitatea unui implant cohlear, care presupune costuri foarte ridicate şi riscuri mari atât pentru pacient, cât şi pentru echipa de intervenţie, a explicat dr. Marian Stamate în cadrul simpozionului Farma Practic, organizat în perioada 21-22 aprilie  2017.

„Spuneţi acest lucru în primul rând medicilor cu care veniţi în contact, pentru că una din marile probleme pe care le avem este problema cu doctorii pediatri care prescriu gentamicină la copii. Obţin acordul tacit sau activ al unui ORL-ist, farmaciştii nu spun nimic şi atunci se ajunge la astfel de drame… 50.000 de euro, acesta este preţul real al gentamicinei. Costul real implantare unilaterală este 60.000 de euro, iar costul real pentru implant bilateral 120.000 euro. Acesta este costul dacă nu facem ce trebuie, cum trebuie, cui trebuie. Iar acest cost este unul subestimat”, a declarat  dr. Marian Stamate în faţa celor 160 de farmacişti şi asistenţi de farmacie prezenţi la eveniment.

Prin urmare, în cazul tratamentului inadecvat cu antibiotice la copii, „consecinţele sunt teribile”, a mai punctat specialistul, şi pot avea urmări asupra pacienţilor nu numai pe plan financiar, cât şi pe plan comunicaţional, educaţional, relaţional, social, psihic şi profesional.

„Din păcate nimeni nu măsoară cu foarte mare acurateţe impactul, este un termen pe care nu ştim încă să îl aplicăm foarte bine la noi, dar vedem consecinţele  acestor utilizări  de antibiotice nejustificate în apariţia de microbi multirezistenţi. Din păcate vedem din ce în ce mai des că pacienţii care ni se adresează au infecţii cu germeni multirezistenţi. Vedem efectele acestei utilizări abuzive a antibioticelor, vedem că este din ce în ce mai greu să tratăm pacienţii cu antibioticele pe care le consideram până acum standard”, a punctat dr. Andreea Moldovan, medic primar Boli Infecţioase.

România este una din ţările europene care raportează către Reţeaua Europeană de Supraveghere a rezistenţei a antibioticelor, reţeaua care a creat şi hărţile în care România figurează cu rezistenţă la antibiotice în procent foarte mare. Mai sunt însă mulţi paşi de făcut, a declarat medicul de familie invitat ca lector, dr. Liliana Chiţanu.

„Ceea ce putem face este să prezentăm acest subiect unui număr  cât mai mare de colegi medici şi farmacişti astfel încât limbajul nostru comun să ajungă la pacienţi, pe de o parte, iar pe de altă parte să încercăm într-un mod organizat întâlniri cu pacienţii pentru a îi sensibiliza cu privire la limitele tratamentului antibiotic, utilitatea acestui tratament şi nu în ultimul rând riscul apariţiei rezistenţei antimicrobiene, pentru că ne dorim ca procentul oamenilor care folosesc corect şi care au informaţii reale despre tratamentul antibiotic să fie tot mai mare”, a spus dr. Ileana Brânză, vicepreşedinte al Asociaţiei Române pentru Educaţia Pediatrică în Medicina de Familie.