După ce am parcurs cu trenul mai bine de jumătate din traseul propus de pe Drumul Mătăsii şi am văzut Ashgabat, cetatea Merv din Turkmenistan, Bukhara, Khiva din Uzbekistan a sosit ziua marelui moment – SAMARKAND. Pe parcusul a cinci săptămâni, vinerea, veţi putea citi articole despre viaţa de pe Drumul Mătăsii din Asghabat, Merv, Bukhara, Khiva, Samarkand, Shahrisabz, Tashkent, Turkistan, Almatay.
Nu credeam că ochii mei pot cuprinde o asemenea măreţie. Nu credeam. Stau de jumătate de oră, aproape fără să clipesc, cu ochii la Registan, un simbolul al imperiului Timurid, creat de Timur, cuceritorul turco-mongol, un simbol al Uzbekistanului, simbol al Asiei Centrale, un simbol al lumii. Niciuna dintre poveşti nu a descris de deplin această piaţă grandioasă – Registan din Samarkand. 3 madrese – Ulugh Beg (construită în secolul al XV-lea), Tilya-Kori (din secolul al XVII-lea) şi Sher-Dor (din secolul al XVIII-lea) înconjoară o fostă piaţă publică, unde conducătorii făceau proclamaţii, unde se vindeau cămile, unde se schimbau idei, unde se vindea mătase şi unde se executau pedepse cu moartea… Acum câteva secole, în locul pietrei cubice de astăzi era nisip. Iar aerul de aici nu era cel mai proaspăt. La ce evenimente au fost martore aceste madrese (şcoli unde s-a studiat şi s-au pus bazele unor ştiinţe precum astronomie, matematică – studenţii putea locui şi studia toată viaţa în madrese). Cât de frumos este, mai ales acum la asfinţit când lumina roşiatică a soarelui scaldă madresa lui Ulugh Beg (fiul lui războinicului Timur, pasionat de astronomie, nu de război). O imagine care te face să te ciupeşti, să vezi dacă visezi sau chiar trăieşti.
<!–
Formul de quiz
–>
Pe Drumul Mătăsii – mătasea de la împărat la cerşetor
Orele pe care le-am petrecut în Registan au fost magice. Surprinzător sau nu, în Registan sunt multe magazine cu obiecte tradiţionale, broderii, haine, bijuterii, eşarfe, cărţi şi mătase. Multă, multă mătase.
Ce privilegiu să pot atinge şi mai ales să pot cumpăra ceva din mătase.
Mă întorc la povestea mătăsii.
După ce a fost descoperită în China, fina ţesătură era rezervată exclusiv pentru împărat, familia lui şi câţiva generali. Împăratul şi soţia principală purtau haine din mătase albă, ceilalţi din mătase gălbenă.
În ani, s-a permis tot mai multor clase sociale să poarte tunici din mătase, iar aceasta a intrat în producţia de masă şi a devenit unul dintre principalele elemente ale economiei chineze. Mătasea a fost folosită pentru instrumente muzicale, pentru undiţe, pentru hârtie (prima hârtie de lux din lume). Peste secole, chiar şi oamenilor obişnuiţi li s-a permis să poarte haine de mătase. În timpul dinastii Han – mătasea nu s-a mai produs la scară largă şi a devenit din nou foarte vânată. Fermierii îşi plăteau taxele în cereale şi mătase, servitorii se plăteau în mătase. Valoarea era dată de lungimea mătăsii.
Pe Drumul Mătăsii – imperfecţiunea simbolizează viaţa
Cred că cele mai frumoase broderii pe mătase le-am văzut în Samarkand. Am cumpărat un sacou roz, brodat. 35 de dolari a fost preţul (după negociere). Făcând câţiva paşi am observat că broderia nu este completă, ar mai fi trebuie vreo 3 cm cusuţi. M-am întors la magazin, căci rigorile europene nu ne lasă să ieşim din casă ”imperfecţi”. Doamna de la magazin, a zâmbit şi mi-a explicat, arătându-mi şi alte piese. Intenţionat nu se încheiată broderia, căci motivele desenate reprezintă ciclul vieţii şi dacă acul ar urma tot desenul, viaţa s-ar sfârşi. Povestea trebuie să continue.
Pe Drumul Mătăsii – cea mai puternică doză de albastru şi madrese
Următoarea experienţă extraordinară a fost mausoleumul Shah-i Zinde, un complex de madrese, moschee şi morminte – unic în lume – străjuit de panorama văii Zarafshan şi ale ei vârfuri de munte ninse. Un coridor imens de madrese, una lângă alta, cu decoraţiuni în cele mai seducătoare nuanţe de albastru şi picturi. Unele legendele spun că aceste madrese sunt dedicate femeilor importante din viaţa liderilor, lucru neobişnuit în această religie.
Pe Drumul Mătăsii – pentru toate există un timp
Cu greu ne-a luat trenul Orient Silk Road Express din gara din Samarkand (apropo, există şi un salon VIP în această gară – amenajat ca o mini grădină botanică). Ce imagini superbe trec prin faţa ochilor călătorilor. M-am dus la vagonul restaurant pentru un ceai. Un cuplu simpatic de nemţi – soţ şi soţia – au în jur de 70 de ani, s-au aşezat lângă mine. Am început să povestim. El mi-a arătat câteva fotografii. Sunt împreună de peste 40 de ani, şi au călătorit peste toate continentele, chiar şi la Polul Nord, Alaska, au fost şi cu un tren de lux care trece prin savană în Africa etc). După fiecare vacanţă, ei realizează o carte – ea scrie textul, iar el aranjează fotografiile. De Crăciun, când se întâlnesc cu familia şi prezintă impresiile. I-a inspirat să călătorească de tineri, tatăl lui care şi-a propus să vadă lumea când va fi la pensie. Din păcate, el s-a îmbolnăvit imediat ce a s-a retras de la serviciu şi nu a mai putut călători. Pe fereastra trenul se zăresc cămile…
Pe Drumul Mătăsii – cum arată un sat din Uzbekistan
O nouă dimineaţă a sosit. Tot pe pământ uzbec vom petrece ziua. Am ajuns într-un sat la graniţa cu Afganistanul. Aici cerul nu mai este la concurenţă cu nuanţele de albastru ale moscheelor, minaretelor, madraselor. Aici sunt pe alocuri doar case din lut. Un grup de bunici (cu dinţii de aur, unele dintre doamne – în Uzbekistan oamenii bogaţi îşi pun dinţii din faţă din aur) şi-au luat hainele tradiţionale şi au cântat şi au dansat într-o grădină pentru a întâmpina oaspeţii. M-a pierdut puţin de grup şi am văzut 2 copii care m-au ademenit prin zâmbete şi prin semne să îi urmez. Am ajuns la mama lor ce lucra la magazinul satului, un magazin mic (poate 2 pe 2 metri pătraţi), cu câteva legume şi materiale de vânzare. Cât de dor îmi este de copilul meu! Îl văd în ochii tuturor copiilor pe care îi întâlnesc.
Pe Drumul Mătăsii – cină dansantă într-o gară necunoscută
Am mai avut o întâlnire cu madrese megalomane în Shahrisabz, de asemenea, monumente dedicate succesului lui Timur, şi ele aflate în patrimoniul UNESCO. Am vizitat si un atelier unde se produc covoare din fir de mătase şi din bumbac.
Seara, a fost neaştepată, trenul a oprit într-o gară oarecare în drumul spre Tashkent şi s-a organizat o petrecere dansantă doar pentru călătorii trenului pe peron. S-au adus mese şi scaune din lemn şi s-au aranjat cu feţe de masă albe. Decadent?
Pe Drumul Mătăsii – Tashkent – o oază modernă
Următoarea dimineaţă ne-a găsit în Tashkent, capitala Uzbekistanului.
Un oraş efervescent, în plină dezvoltare şi schimbare, pitoresc pe alocuri, dar cumva departe de mirajul basmelor trăite în Sarmarkant, Bukhara, Khiva. Dar surprizele s-au ţinut lanţ – am mâncat sarmale (atât în foi de varză, cât şi în foi de viţă de vie, deh, influenţele sovietice şi turceşti), am ajuns într-o piaţă de carne şi la Operă. Mulţumesc, Uzbekistan! Va urma!
INFO UTILE
Vacanţă pe Legendarul Drum al Mătăsii din Asghabat până în Almatay – „Registan Orient Silk Road Express from Asghabat to Almatay”
Durată: 14 zile – 7 nopţi în tren privat (cuşetă); 6 nopţi hoteluri de primă clasă Opriri: Asghabat, Merv, Bukhara, Khiva, Samarkand, Shahrisabz, Tashkent, Turkistan, Almatay; Perioade: 09.04.2019 – 22.04.2019, 15.10.2019 – 28.04.2019, 14.04.2020 – 27.04.2020, 20.10.2020 – 02.10.2020; Mâncare, excursii şi transferuri: Toate mesele incluse la bordul trenului şi în restaurante locale, Toate excursiile şi biletele de intrare la obiective incluse; Transferuri şi autobuze private conform programului. (Nu sunt incluse preţurile pentru vize, bilete de avion, bacşisul, cheltuieli personale), Doctor la bord; Ghid vorbitor de engleză; Preţ: de la 2.940 euro/persoană; Lernidee Trains & Cruises: https://www.trains-and-cruises.com Lernidee Erlebnisreisen: www.lernidee.de
Vize
Turkmenistan: 35 euro (maximum 10 zile, o intrare)
Uzbekistan: 20 US Viza se poate lua online
Kazahstan: românii nu au nevoie de viză dacă nu stau mai mult de 30 zile pe teritoriul Kazahstanului. Informaţii utile despre vize şi Ambasade ale României: www.mae.ro
Vaccinuri: nu sunt recomandate
Pagini oficiale pentru turism: http://www.turkmen-travel.com/; http://www.visit-uzbekistan.com/; http://visitkazakhstan.kz/en/
Foto: Marc Vorsatz, Mădălina Drăgoi
Preluat de la: csid.ro
