Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţă că epidemia de rujeolă a reapărut în patru ţări europene în acest an, ca efect al unui val de oameni care refuză să fie vaccinaţi. În prima jumătate a anului 2019, în regiunea europeană, numărul cazurilor s-a dublat comparativ cu anul 2018- 90.000 de persoane infectate, comparativ cu 44.175 cazuri în primele şase luni ale anului trecut, menţionează OMS într-un comunicat de presă.

În prezent, OMS monitorizează eliminarea bolii din ţările în care virusul se transmite continuu de 12 luni consecutive. Albania, Marea Britanie, Republica Cehă şi Grecia, care au declarat că virusul cu rujeolă a fost eliminat, s-au alăturat altor 12 naţiuni, inclusiv Franţa, Germania, Polonia, România şi Rusia, acolo unde boala este endemică, menţionează OMS. Chiar şi ţările în care epidemia cu rujeolă a fost ameliorată s-a putut observa o reapariţie a infecţiei. Statele Unite se confruntă cu cea mai periculoasă formă de rujeolă din ultimele decenii, cu un număr record de cazuri de la cea mai mare epidemie din 1992 şi din 2000, când a fost declarată eliminată, arată Centrul de Control şi Prevenţie a Bolii.

”Eliminarea” nu înseamnă că boala este complet absentă, ci doar indică faptul că o ţară a depăşit mai mult de 12 luni consecutive fără ca virusul să mai fie transmis. Tocmai de aceea, experţii în sănătate atenţionează locuitorii să continue să-şi vaccineze copiii.

<!–

Formul de quiz

–>

Cu toate astea, vaccinul este văzut cu scepticism, iar această mişcare se află în continuă creştere, în special din cauza convingerilor că poate cauza autism copiilor, mituri complet false şi demontate de oamenii de ştiinţă. Toate aceste mişcări nu au făcut altceva decât să scadă rata vaccinării în multe naţiuni dezvoltate, mai ales că vaccinarea nu este obligatorie în toate ţările.

În multe state, precum Statele Unite, rata vaccinării este mai mare de 90%, iar la nivel global, 86% dintre copii au primit cel puţin o doză din vaccinul anti-rujeolic până la sfârşitul lui 2018, informează OMS.

Boala este una infecţioasă, iar din această cauză, 93%-95% din populaţie trebuie să fie imună, ceea ce înseamnă că numărul de persoane vaccinate împotriva rujeolei poate ajuta prevenirea şi răspândirea bolii.

Simptomele sunt iniţial similare răcelii, dar se pot transforma în febră puternică şi pete roşii pe corp. Tratamentul este disponibil doar pentru ameliorarea simptomelor, iar boala poate duce la complicaţii ca infecţii la nivelul ochilor sau creierului. Însă, aceasta poate fi prevenită, iar vaccinul poate fi extrem de eficient şi sigur.

Cum funcţionează vaccinurile?

Principalul obiectiv al vaccinului este acela de a produce anticorpi care por lupta împotriva bolilor. Atunci când o persoană intră în contact cu o boală, dacă au fost vaccinaţi împotriva ei, sistemul lor imunitar va fi capabil să o recunoască şi să producă anticorpii necesari ca aceasta să dispară. Anumite vaccinuri sunt mai eficiente decât altele. De exemplu,  vaccinul MMR, care protejează împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei, oferă pacienţilor protecţie de 90% împotriva acestor boli după administrarea unei doze. În cazul vaccinului tifoidic, pe care indivizii îl fac atunci când călătoresc pentru a nu se expune riscului de a se confrunta cu febra tifoidă şi hepatita A, asigură 70% protecţie pentru o perioadă de trei ani.

Boli combătute în urma vaccinării

Datorită vaccinurilor numeroase boli au fost combătute de-a lungul anilor, devenind treptat complet eradicate. În secolul XX, s-a estimat că 300 de milioane de persoane au murit din cauza variolei. În 1980, variola a fost declarată complet eradicată, ultimul caz cunoscut fiind în Somalia, în 1977. Alte boli şi afecţiuni care urmează să fie complet eliminate sunt polio, meningita şi tusea compulsivă.

Pericolele nevaccinării

Principalul pericol în ceea ce priveşte nevaccinarea este acela că cel mic este expus unui risc uriaş de a fi diagnosticat cu o boală severă. Din moment ce corpul nu este capabil să producă anticorpii necesari, atât viaţa lor este pusă în pericol, cât şi a celor din jur care nu sunt vaccinaţi. De exemplu, dacă un copil se confruntă cu o boală, aceasta poate fi transmisă altui copil sau adult care nu a fost vaccinat. În această categorie intră şi indivizii care nu se pot vaccina din cauza anumitor probleme de sănătate sau bebeluşii care nu au ajuns încă la vârsta la care să le fie administrată injecţia. Există totuşi o foarte mică probabilitate ca cei care au fost vaccinaţi să fie expuşi riscului de a lua boala respectivă. La nivel global, aproximativ 1 din 7 copii nu primesc vaccinurile care le pot salva viaţa. Organizaţia Mondială a Sănătăţii menţionează că anual, vaccinarea previne între două şi trei milioane de decese.

De ce unii părinţi aleg să nu-şi vaccineze copilul?

În social media au început să se răspândească fel şi fel de mituri prin care se vorbeşte despre riscurile vaccinării, nicidecum de beneficiile sale. Toate aceste informaţii false, care atrag atenţia cum că vaccinarea poate produce autism, sunt proeminente pe platforme ca Facebook şi nu alte surse media de încredere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a descris mişcarea anti-vaccinistă ca una dintre cele mai mari ameninţări ale umanităţii în 2019. Anunţul îngrijorător a fost făcut după o creştere de 30% a numărului de cazuri de rujeolă, la nivel global, inclusiv în numeroase ţări în care boala a fost aproape complet eradicată.