Alimentația joacă un rol esențial în sănătatea fizică, dar și în sănătatea mentală. Tot mai multe cercetări sugerează că obiceiurile alimentare pot influența dezvoltarea și gestionarea afecțiunilor mentale, precum depresia, anxietatea și tulburările de dispoziție.
Studiile recente au arătat o legătură puternică între alimentația deficitară și depresie. Dietele bogate în alimente procesate, zaharuri rafinate și grăsimi nesănătoase pot afecta negativ sănătatea creierului și pot contribui la dezvoltarea depresiei. În schimb, o dietă bogată în antioxidanți, acizi grași omega-3 și alimente integrale poate sprijini funcționarea optimă a creierului și poate reduce simptomele depresiei.
Un studiu publicat în „The American Journal of Psychiatry” (2018) a demonstrat că o dietă mediteraneană, caracterizată prin consumul de pește, legume, fructe și ulei de măsline, este asociată cu un risc mai scăzut de depresie. Dietele bogate în alimente proaspete, legume și surse de proteine de calitate pot sprijini sănătatea mentală, îmbunătățind starea de spirit și reducând nivelul inflamației cerebrale.
Anxietatea poate fi agravată de un aport insuficient de nutrienți esențiali. De exemplu, un deficit de magneziu, vitamina B12 și acid folic este frecvent întâlnit la persoanele care suferă de anxietate. În plus, consumul excesiv de cofeină sau zahăr poate crește nivelul de stres și poate intensifica simptomele de anxietate.
Studiile sugerează că reducerea cofeinei și a zaharurilor simple poate contribui la scăderea simptomelor de anxietate. În schimb, alimentele bogate în magneziu, cum ar fi legumele cu frunze verzi, nucile și semințele, pot avea un efect calmant asupra sistemului nervos.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din York (2017) a arătat că suplimentarea cu magneziu poate reduce semnificativ simptomele de anxietate și stres, ajutând la reglarea răspunsului la stres al organismului.
Alimentele care influențează nivelurile de zahăr din sânge pot afecta negativ concentrarea și comportamentul. Unii cercetători susțin că o dietă săracă în nutrienți esențiali poate agrava simptomele ADHD (Tulburarea de Deficit de Atenție și Hiperactivitate). În plus, unii copii cu ADHD pot avea sensibilități la anumite alimente, cum ar fi coloranții artificiali și conservanții.
Un studiu publicat în „The Lancet” (2007) a arătat că eliminarea anumitor coloranți și conservanți din dieta copiilor poate reduce simptomele de ADHD, precum hiperactivitatea și impulsivitatea. În schimb, o dietă echilibrată, bogată în proteine, fibre și acizi grași omega-3, poate sprijini concentrarea și comportamentul echilibrat al persoanelor cu ADHD.
Persoanele care suferă de tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia, pot dezvolta obiceiuri alimentare extrem de restrictive, care duc la deficiențe nutriționale severe și afectează sănătatea mentală. Aceste tulburări sunt adesea asociate cu o imagine corporală distorsionată și o preocupare obsesivă față de greutate și alimentație.
Pentru persoanele care se confruntă cu aceste afecțiuni, este important să urmeze un plan de recuperare nutrițională care să includă o dietă echilibrată, cu surse de proteine de calitate, carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase. De asemenea, sprijinul unui psihoterapeut și nutriționist este esențial pentru a depăși aceste tulburări.
Stresul cronic poate afecta metabolismul și sănătatea generală, iar o dietă nesănătoasă poate contribui la creșterea inflamației în corp, afectând negativ creierul și starea mentală. Alimentele bogate în acizi grași omega-3, cum ar fi peștele gras, semințele de in și nucile, pot ajuta la reducerea inflamației și la protejarea sănătății creierului.
Un studiu publicat în „Frontiers in Nutrition” (2020) sugerează că o dietă antiinflamatoare, bazată pe alimente integrale și bogată în omega-3, poate ajuta la reducerea efectelor negative ale stresului cronic asupra sănătății mentale.
FOTO: Shutterstock
Preluat de la: csid.ro
