Cei doi savanți sunt Doctori Honoris Causa ai UTM, scrie site-ul universității. Propunerea numelor a venit din partea Institutului Astronomic al Academiei Române.

Asteroidul (10466) Marius-Ioan a fost descoperit în 1981, pe 1 martie, având un diametru de 2.6 km, semiaxa mare de 2.332 unităţi astronomice (U.A.) şi o perioadă de revoluţie de 1301 zile. Asteroidul poate ajunge la o distanţă minimă de Pământ de 1.13 U.A. Unitatea astronomică este o unitate de măsură a lungimii, egală cu distanţa aproximativă dintre Pământ şi Soare de 150 milioane km.

Marius-Ioan Piso este preşedintele şi directorul executiv al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), precum şi membru al Consiliului Consultativ al Academiei Internaţionale de Astronautică IAA (din 2006), reprezentant naţional în Comitetul Ştiinţific NATO (din 2004) şi membru al bordului Grupului Consultativ pe Tehnologii Spaţiale din cadrul Organizaţiei pentru Cercetare şi Tehnologie din NATO (din 2005), reprezentant al României la Agenţia Spaţială Europeană (din 1998), printre altele.

Asteroidul (10707) Prunariu a fost descoperit în același an, 1981, în data de 24 octombrie. Cu un diametru de 6.0 km şi semiaxa mare de 2.431 U.A., acest asteroid face o rotaţie în jurul Soarelui în 1385 de zile. Asteroidul poate ajunge la o distanţă minimă de Pământ de 0.87 U.A. Numele asteroidului este acum legat de primul şi singurul cosmonaut român care, la vârsta de 28 de ani, a zburat la bordul Soyuz 40 până la complexul orbital Salyut 6 într-o misiune cosmică ce a durat aproximativ 8 zile.

Dumitru-Dorin Prunariu, prin Comitetul ONU pentru utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS) și cu susținerea Asociației Exploratorilor Spațiali (ASE), a fost implicat activ în adoptarea Declarației ONU ce proclamă 30 iunie ca fiind Ziua Internațională a Asteroidului – o inițiativă menită să atragă atenția asupra asteroizilor și a modalităților în care Pământul poate fi protejat de un posibil impact periculos.

Preluat de la: Diez.md