În ultima perioadă, parcă mai mult ca niciodată se vorbeşte despre atacuri de panică şi despre anxietate. Probabil majoritatea covârşitoare a populaţiei a resimţit de când s-a declanşat pandemia de coronavirus – teamă, frici exacerbate, stări de nelinişte, nervozitate, diverse dureri, senzaţia de lipsă de aer sau de durere în piept, insomnii. Mulţi s-au autodiagnosticat că suferă ”atacuri de panică”. Ei bine, în cabinetele de psihologie şi psihiatrie mult mai des este vorba despre anxietate. Am aflat mai multe amănunte de la medicul psihiatru Ioana Silion.

CSÎD: Cum poţi recunoaşte simptomele anxietăţii?
Dr Ioana Silion: Anxietatea reprezintă o teamă persistentă şi excesivă şi care poate determina tulburări de comportament sau manifestări somatice. Aceasta poate apărea într-un anumit context, bine delimitat şi care încetează în absenţa factorului declanşator – anxietăţi specifice sau ca urmare a unor preocupări care invadează viaţa în plan social, profesional, care interferă semnificativ cu activităţile zilnice şi care durează de mai mult de 6 luni, mai multe zile da decât nu – anxietatea generalizată.
Persoana resimte o nelinişte, o oboseală instalată într-un timp scurt, dificultate de concentrare a atenţiei, scade performanţa profesională, are interacţiuni sociale precare. Devine irascibilă, poate intra în conflict în contexte sociale care înainte nu aveau potenţial declanşator. Se poate instala o simptomatologie somatică, în special în sfera cardiacă (palpitaţii apărute brusc) şi în sfera digestivă (dureri abdominale difuze şi nespecifice, cu modificări funcţionale ale tranzitului). Insomnia sau somnul superficial şi agitat, senzaţia de „nedormit toată noaptea” au un rol semnificativ în dispoziţia şi productivitatea zilnică.

Nu orice stare de frică este atac de panică!

CSÎD: Cum putem recunoaşte un atac de panică?

<!–

Formul de quiz

–>

Dr Ioana Silion: Atacul de panică face parte din categoria extinsă de tulburări de anxietate. Acest termen este folosit excesiv şi nejustificat în limbajul colocvial. Nu orice stare de frică reprezintă un atac de panică. Persoanele care experimentează simptomele unui atac de panică sunt, într-o primă fază, consumatori de servicii medicale de urgenţă. Abia după ce se conving că nu au probleme somatice îşi pot orienta atenţia către un serviciu de psihiatrie.
Simptomele unui atac de panică apar brusc, escaladează rapid, sunt circumscrise sau nu unui factor declanşator şi ating paroxismul până în 10 minute, după care se diminuează ca intensitate, nelăsând nicio urmă identificabilă somatic.
Acestea pot fi, cel puţin 4 simptome dintre următoarele: palpitaţii intense, transpiraţii, tremor, dificultate la respiraţie, senzaţie de sufocare, durere sau disconfort precordial, greaţă sau dureri abdominale, ameţeală, pierderea echilibrului, sentimentul de detaşare faţă de propria persoană, senzaţia de pierdere a controlului, frica de moarte, amorţeală sau furnicături la nivelul membrelor, frisoane sau valuri de caldură.