pixel.png

La începutul anului 2019 a fost făcut public un studiu realizat pentru Banca Mondială de către Ministerul Sănătăţii, privind Evaluarea serviciilor de îngrijire paliativă din România. Potrivit evaluării, peste 172.000 de pacienţi au nevoie anual de îngrijire paliativă în România. Cu toate acestea, în 17 judeţe nu există deloc paturi de îngrijire paliativă în sistem public, privat sau non-profit. În plus, există un număr redus de centre de îngrijire paliativă sau de echipe de îngrijire la domiciliu şi mai puţin de 25% din medicii specializaţi în paliaţie lucrează în sistemul de îngrijiri paliative.

“Îngrijirea paliativă alină suferinţa şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii persoanelor afectate de o boală cu speranţă de viaţă limitată. Îngrijirea paliativă este o abordare holistică menită să amelioreze calitatea vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, prin abordarea nevoilor fizice, psiho-sociale şi spirituale asociate bolii ameninţătoare de viaţă”, se arată în definiţia aflată în studiu.

Potrivit raportului, 172.663 pacienţi din România au nevoie în fiecare an de îngrijire paliativă (81.121 în mediul urban şi 91.541 în mediul rural). Judeţele cu cea mai ridicată nevoie de îngrijire paliativă (peste 6.000 persoane pe an) sunt Prahova, Dolj şi Bucureşti. Alte judeţe cu nevoie ridicată (peste 5.000 persoane anual) sunt Constanţa, Iaşi, Suceava, Bacău, Bihor şi Cluj.

<!–

Formul de quiz

–>

Îngrijirea paliativă în România

La nivel de ţară, sunt  1.779 de paturi de îngrijire paliativă, dintre care cele mai multe paturi de îngrijire paliativă (45%) sunt în Regiunea Nord-Est (815 paturi), însă aproape jumătate din aceste paturi (370) funcţionează în spitale private, în sistem cu plată, deci nu sunt accesibile întregii populaţii. Zona sudică a ţării prezintă cel mai deficitar în privinţa numărului de paturi de paliaţie, în timp ce regiunea Sud-Vest are doar 1% din totalul paturilor de paliaţie la nivel de ţară (22 paturi în judeţul Dolj) şi patru judeţe fără paturi de paliaţie.

Nici în privinţa echipelor de îngrijire paliativă la nivel de ţară nu stăm prea bine, numărul fiind redus la doar 13 echipe, dintre care în Bucureşti există o singură echipă completă care oferă îngrijire paliativă la domiciliu, cea a HOSPICE Casa Speranţei. Documentul subliniază ca România este foarte slab reprezentată de serviciile de îngrijiri paliative în ambulatoriu; există doar 3 ambulatorii de îngrijire paliativă, 2 în judeţul Braşov şi unul în Bucureşti. Aceste servicii, atât în Braşov, cât şi în Bucureşti, sunt oferite gratuit de HOSPICE Casa Speranţei. Există în total 5 centre de zi de îngrijiri paliative: 1 în judeţul Arges, 1 în Dolj, 2 în Braşov şi 1 în Bucureşti. Toate centrele de zi funcţionează în cadrul  unor organizaţii neguvernamentale.

Un alt aspect punctat în evaluarea Băncii Mondiale este cel al serviciilor de ”bereavement” – suport pentru familii în perioada de doliu, după decesul unui membru al familiei. Acestea sunt recunoscute la nivel internaţional ca fiind esenţiale ca parte a unor îngrijiri paliative de bună calitate.  Doar 56% dintre furnizorii de îngrijire paliativă din România asigură servicii de suport în perioada de doliu pentru familii.

După analizarea mai multor date, raportate la serviciile existente, specialiştii care au realizat raportul au identificat nevoia următoarelor servicii suplimentare de îngrijiri paliative: 

  • 2.925 paturi de îngrijiri paliative
  • 325 ambulatorii de îngrijiri paliative
  • 490 echipe de îngrijiri paliative la domiciliu

Profesioniştii din paliaţie

Doar 480 de medici au obţinut competenţă/atestat de studii complementare în îngrijiri paliative, dintre care doar 23% (108) au raportat că lucrează în servicii de îngrijiri paliative.

La nivelul ţării sunt 390 de asistente medicale care lucrează în servicii de îngrijiri paliative. 178 (46%) sunt concentrate în două regiuni – Nord-Est şi Nord-Vest. În Regiunile Sud şi Sud-Vest sunt doar 4% asistente medicale în servicii de paliaţie. În majoritatea regiunilor sunt judeţe fără asistente pregătite în domeniu. Se remarcă Regiunea Sud-Vest, în care sunt doar 7 medici şi nici o asistentă medicală cu pregătire în domeniu. Patru judeţe nu au nici medici şi nici asistente medicale cu pregătire în paliaţie: Călăraşi, Gorj, Mehedinţi şi Olt.

În ceea ce priveşte situaţia medicilor de familie, raportul menţionează că sub 2% din medicii de familie au instruire de bază în îngrijiri paliative, ceea ce denotă o subdezvoltare accentuată a îngrijirii paliative la nivel de asistenţă primară.

Pe baza acestor date, specialiştii au identificat nevoia suplimentării următoarelor categorii de personal:

  • 1.167 medici cu competenţă în îngrijiri paliative
  • 4.227 asistenţi medicali cu studii în îngrijiri paliative
  • 310 asistenţi sociali pentru servicii de îngrijiri paliative

“Îngrijirea paliativă este un domeniu medical nou în România. Ştim cu toţii ce înseamnă să ai un prieten sau pe cineva în familie cu o boală progresivă, incurabilă, ce suferinţă apare şi cât de greu este să organizezi îngrijirea în acest caz. Alături de aceste poveşti de viaţă dureroase, pentru a elobora o strategie de Îngrijiri Paliative, Ministerul Sănătăţii avea nevoie de cifre reale. Primul pas făcut a fost cartografierea nevoilor de paliaţie la nivel naţional şi identificarea serviciilor de paliaţie furnizate atât în sistemul public, cât şi în cel privat. Rezultatele acestui proces îl reprezintă raportul de analiză a nevoilor paliative în România. Realitatea creionată în raport, aşa cum ne-am aşteptat, evidenţiază o dezvoltare neuniformă la nivelul ţării a serviciilor de îngrijiri paliative, subdimensionarea acestor servicii comparativ cu nevoia identificată şi numărul foarte mic de servicii de îngrijire paliativă la domiciliu şi în ambulator. Ca şi o casă nouă care se construieşte după o analiză reală şi un proiect, aşa şi paliaţia în România are acum o analiză situaţională făcută, un plan strategic schiţat, urmează partea laborioasă a construirii acestui sistem de servicii de paliaţie. Succes şi înţelepciune celor care vor duce această muncă la îndeplinire!”, a declarat Conf. Dr. Daniela Moşoiu, Director de Educaţie şi Dezvoltare Naţională la Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei.

În Romania, în anul 2015 au fost 51.334 decese cauzate de cancer. Se estimează că în Europa, inclusiv în România, situaţia se va deteriora în următorul deceniu, odată cu îmbătrânirea populaţiei.

Preluat de la: csid.ro