Despre faptul că este șantajat sau amenințat de către semeni a vorbit fiecare al doilea copil care a sesizat despre un abuz sexual online. Deși în 40 % dintre cazuri copiii nu cunosc cine ar fi putut prelua și publica pozele lor intime, stilul materialelor și modul de a acționa denotă că autorul este, cu o foarte mare doză de probabilitate, un adolescent.
„Pur și simplu, asta e ultima mea speranță”
Fiecare al cincilea pedagog din comunitatea intersecție care a fost creată în cadrul Programului Copii, a recunoscut că s-a confruntat în activitatea sa cu cazuri de șantaj sexual online (sextortion) cu implicarea mai multor adolescenți. În majoritatea cazurilor, fotografiile în care copiii apar în ipostaze intime, în lenjerie sau costum de baie, au devenit instrument de umilire și hărțuire a colegilor. Colegii de clasă sunt adesea martori activi ai abuzurilor, încurajând blamarea copilului-victimă.
„Profesorii recunosc că, adesea, nu știu cum să gestioneze aceste abuzuri. Motivele sunt foarte diverse: nu știu cum să recunoască un caz de abuz sexual online, nu dispun de pregătirea cuvenită sau, și mai grav, unii colegi de-ai lor nu percep aceste situații ca pe un abuz. La rândul lor, psihologii școlari pasează adesea responsabilitatea pe reprezentanții poliției invitându-i să facă «acțiuni de profilaxie» în clasa vizată. Iar impactul acestor acțiuni este de prea multe ori mai dureros decât însuși abuzul”, spune Elena Botezatu, directoare de Program Copii, La Strada Moldova.
Între timp, platforma siguronline.md a devenit o ușă de încredere la care copiii aleg să bată atunci când sunt șantajați sau abuzați în mediul virtual. Aproape jumătate dintre cazurile de abuz săvârșite pe Internet, preluate de EAC în 2019, au fost sesizate prin intermediul acestei platforme.
„Ajutați-mă, vă rog, am o problemă cu pozele, e urgent! Nu vreau să implic părinții…”
Motivele pentru care mulți copii ezită să discute cu părinții sau cu adulții responsabili de educația și protecția lor vin din relația tensionată pe care o au cu acești adulți, din reacția virulentă a părinților când aud că fiica sau fiul „i-a făcut de rușine”.
„Fiecare caz de abuz sexual online între semeni necesită o abordare complexă și foarte precaută. Strategiile de intervenție presupun nu doar interacțiunea directă cu copilul care a suferit un abuz, dar și lucrul cu copilul care a abuzat, cu grupul de elevi care blamează victima. Este domeniul de competență al Programului Copii al La Strada Moldova. Imediat cum este înregistrată sesizarea pe siguronline.md, se implică psihologii din Echipa de Asistență a Copilului”, spune Elena Botezatu, directoare de Program Copii, La Strada Moldova.
Pentru fiecare beneficiar minor se dezvoltă o strategie de diminuare a riscurilor. Copilul este consiliat în permanență, pot fi recomandate și măsuri de ordin tehnic pentru a bloca sau șterge conținuturile dăunătoare din mediul online. Avocatul identifică posibilele elemente ale unor infracțiuni, care ar servi drept temei pentru implicarea organelor de poliție. În paralel, specialiștii siguronline.md organizează acțiuni de sensibilizare în instituția de învățământ în care învață copilul, pentru cadrele didactice, părinți și elevi.
În 2019, EAC a gestionat cele mai multe dosare de la înființarea sa. În total, avocatul și psihologii La Strada Moldova au preluat 86 de dosare noi de abuz și exploatare sexuală a copiilor, care însumează 112 victime minore. Mai mult de o treime dintre acești copii (42) au fost abuzați sexual online.
Link raport sumar al activității Echipei de Asistență a Copilului, 2019 îl găsiți aici.
Preluat de la: diez.md