travaliu-indus.jpg

Eşti însărcinată şi tocmai ai aflat că s-ar putea să ai nevoie de un travaliu indus? Află de ce medicul tău obstretician poate decide să inducă travaliul şi potenţialele riscuri ce pot fi cauzate de inducerea acestuia. Dr. Silviu Istoc, şef secţie obstretică-ginecologie, îţi dezvăluie care sunt aspectele de care trebuie să ţii cont în cazul unui travaliu indus.

Când te simţiţi greoaie şi abia mai poţi să te mişti din cauza sarcinii, travaliul indus poate părea o idee fabuloasă. În ultima vreme, tot mai multe femei planifică inducerea travaliului pentru a începe procesul de naştere – de fapt, Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie (ACOG) raportează că 20% până la 40% din naşterile naturale sunt acum induse. „Într-o sarcină care progresează normal, corpul  tău secretă hormonul oxitocină, declanşând travaliul. Acest lucru înseamnă începerea contracţiilor şi înmuierea şi scurtarea cervixului. Inducerea este încercarea de a începe procesul travaliului şi al naşterii naturale cu ajutor din exterior”, explică dr. Silviu Iştoc.

Travaliul indus – când se impune intervenţia

Dacă un copil prezintă semne de creştere insuficientă sau de pericol intrauterin, ori are mai mult de două săptămâni de la termen şi nu dă semne că ar dori să se nască, doctorul poate propune inducerea travaliului. Pentru mamele cu hipertensiune arterială, preeclampsie, diabet necontrolat sau alte anumite afecţiuni medicale, inducerea travaliului la indicaţia medicului poate însemna diferenţa dintre o naştere sănătoasă şi o catastrofă. „Inducerea travaliului are o reputaţie proastă deoarece de multe ori acest proces a fost făcut fără niciun motiv întemeiat însă, acesta este un instrument medical adecvat, care poate face diferenţa. Dacă pacienta este în săptămâna 41 şi jumătate de sarcină, atunci inducerea travaliului este o alegere înţeleaptă”, spune dr. Silviu Iştoc.

<!–

Formul de quiz

–>

Travaliul indus – inducerea travaliului din motive non-medicale

Dacă apelezi la inducerea travaliului deoarece vacanţa medicului coincide cu data la care trebuie să naşti sau pentru că ultimele săptămâni de sarcină sunt obositoare, atunci acesta nu ar trebui făcut. Potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor, aproape 25% din toate travaliile induse sunt elective sau nu sunt necesare din punct de vedere medical. Alegerea de a induce travaliul din motive non-medicale este un subiect fierbinte atât în rândul experţilor, cât şi al mamelor.
Colegiul american de obstetrică şi ginecologie nu recomandă inducerea din motive non-medicale înainte de 39 de săptămâni. Oricat de puţin mai devreme şi rişti să  aduci copilul în lume înainte de a fi pregătit. „Inducerea travaliului este o procedură medicală care poartă riscuri, aşa că ar trebui rezervată numai din motive medicale”, spune dr. Silviu Iştoc.
Dacă colul uterin nu este suficient de dilatat, medicul pregăteşte colul uterin prin înmuierea acestuia, utilizând diferite substanţe sau prin introducerea unui balonaş intracervical.
Puncţionarea sacului amniotic sau „ruperea apei” este un alt mod de a induce travaliul. Medicul utilizează un cârlig steril de metal pentru a perfora sacul amniotic. Fluidul amniotic pe care îl eliberează este bogat în prostaglandine, care sporesc forţa şi frecvenţa contracţiilor. Dar, dacă travaliul nu începe în decurs de câteva ore de la această procedură, există un risc crescut de infectare a copilului, care nu mai este înconjurat de lichidul de protecţie.
Ruperea sacului amniotic diferă de dezlipirea membranelor, unde membranele conectate la uter au fost detasate. Scopul este de a face ca cervixul să înceapă să se scurteze şi să se înmoaie de unul singur, începând astfel contracţiile.
Nu există garanţii cu niciuna dintre aceste metode. ”Nimeni nu ştie cum va răspunde corpul mamei până la începerea travaliulu. Este, de asemenea, dificil de anticipat modul în care bebeluşul va răspunde la etapele travaliului, fie el indus sau natural”, ne informează dr. Silviu Iştoc.

Travaliu indus – complicaţii posibile

Naşterea unui nou-născut sănătos depinde de faptul că în timpul procesului de naştere există un cervix – precum şi un copil pregătite pentru acest proces. Cervixul este evaluat în funcţie de cât este de deschis şi de moale printr-un scor. Cu cât scorul este mai mare, cu atât este mai mare şansa de naştere vaginală, în timp ce totalurile sub 5 sunt cel mai mare factor de risc pentru că declanşarea să se termine cu o cezariană neprogramată.
Inducerea travaliului poate, de asemenea, să provoace complicaţii medicale pentru mamă şi copil, precum şi să interfereze cu travaliul. Medicamentele administrate pentru stimularea contracţiilor necesită monitorizare fetală aproape continuă, ceea ce duce la scăderea mobilităţii unei mame, ceea ce prelungeşte timpul de travaliu. Dacă travaliul progresează încet, sacul amniotic poate fi rupt pentru a accelera procesul, crescând riscul de infecţie maternă şi fetală, dar şi provocarea unor contracţii mai dureroase, pentru care mama încă nu este pregătită. Femeile care suferă de contracţii puternice, dureroase cauzate de hormonii administraţi, solicită adesea o epidurală, care, la rândul său, poate afecta tensiunea arterială şi circulaţia sângelui către placentă.
Indiferent de decizia pe care o vei lua împreună cu medicul tău, asigură-te că eşti informată corect şi că ţi-ai luat toate măsurile de precauţie.

Dr. Silviu Iştoc, şef secţie obstretică-ginecologie

dr. Silviu Istoc
 

Preluat de la: csid.ro