România şi-a asumat eliminarea hepatitelor până în anul 2030. Programul va debuta pe 14 mai 2019, iar românii se pot testa gratuit la medicii de familie. Cum sprijină politicul aceast program? Ce părere au medicii implicaţi? Care sunt costurile estimate? În cadrul Summit-ului RoHepat, unde ”Ce Se întâmplă doctore” a fost partener media, s-au discutat multe aspecte ale punerii în aplicare a acestui program, iar ministrul sănătăţii, Sorina Pintea, a transmis că există voinţă şi sprijin politic pentru implementarea Planul Cadru Naţional de Control al Hepatitelor Virale. 

La discuţii a fost prezentă şi Adriana Cotel, Preşedintele CNAS. Acesta a menţionat că screeningul este foarte important şi ar trebui să stea la baza oricărei abordări patologice şi a asigurat audienţa că se vor face toate eforturile astfel încât toţi pacienţii să beneficieze de tratament.

<!–

Formul de quiz

–>

Principalele subiecte ale Summit-ului au fost: necesitatea implementării de către Ministerul Sănătăţii a noii strategii de control al hepatitelor virale care va fi lansată public pe 14 mai 2019, nevoia de programe de prevenţie, educaţie şi screening, precum şi asigurarea accesului continuu la tratament al tuturor pacienţilor diagnosticaţi, dublate de o finanţare continuă şi cuprinzătoare.
O parte dintre declaraţiile participanţilor la eveniment:
Sorina Pintea, Ministrul Sănătăţii: „În data de 14 mai vom lansa acest plan naţional. În primul rând este structurat pe capitolele pe care cred că le ştim cu toţii: începem cu prevenţia, vaccinarea, tratamentul şi monitorizarea pacienţilor şi a tratamentului de lungă durată, iar la final raportarea şi prelucrarea datelor şi înscrierea acestora în registre. Fiecare capitol are foarte multe componente şi toate aceste capitole sunt bugetate. Convingerea mea şi cred că nu numai a mea, este că aplicarea contractelor cost-volum-rezultat în achiziţia medicamentelor necesare tratamentului pacienţilor a fost cel mai bun lucru care se putea întâmpla. Foarte mulţi pacienţi au avut acces la tratament datorită acestui mod de a privi lucrurile, iar anul trecut am îmbunătăţit acest contract în sensul că dăm posibilitatea şi celor care nu răspund la tratamentul de bază să intre într-un program de tratament. Din punctul meu de vedere ar fi necesar ca toţi pacienţii infectaţi cu virusul C să fie cuprinşi în program. Acesta este dezideratul următor.
Mesajul este foarte clar: Împreună cu toţi cei prezenţi aici, cred că putem să facem astfel încât hepatita să devină o boală rară în România, iar 2030 să ne găsească cu obiectivele atinse. Până în 2030, acţiunile trebuie să fie corespunzătoare, dar împreună.”

Tratament nedescriminatoriu pentru bolnavii de hepatită din România

Cristian Buşoi, Europarlamentar, Ambasador European RoHepat, Preşedinte, MEP Friends of the Liver: ”Evident că trebuie să avem un focus mai mare pe tratament şi accesul nediscriminatoriu la tratamentele cele mai eficiente – interferon free şi chiar mai departe alte tratamente pentru cei care nu răspund nici măcar la interferon free, dar în acelaşi timp nu trebuie să uităm că avem nevoie de o implicare mai mare pentru prevenţie, iar pentru hepatita B este necesară promovarea vaccinării.”
Adriana Cotel, Preşedinte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: ”Preocuparea principală a CNAS are în vedere asigurarea resurselor pentru creşterea progresivă a numărului de pacienţi eligibili incluşi în contractele cost-volum-rezultat. Totodată este importantă optimizarea acestui tip de contracte astfel încât cadrul de contractare să permită înrolarea în tratament în funcţie de nevoia clinică reală a pacientului; se va asigura astfel sustenabilitate şi predictibilitate managementului integrat al pacientului.”

Programele de testare din bani europeni vor începe în toamnă

Conf. Dr. Corina Pop, Consilier, Ministerul Sănătăţii: ”Programele de testare finanţate din fonduri europene vor începe efectiv cel mai probabil în toamnă, bugetul total al acestor al programe se ridică la 25 de mil. de euro, având ca ţintă screening-ul pentru 300.000 de persoane. Programele se vor desfăşura în regiunile cele mai sărace din ţară şi unde estimăm o rată de incidenţă mare, respectiv nord-est şi sud. Principalele avantaje ale acestor programe sunt atât diagnosticarea persoanelor neasigurate, cât şi obţinerea tratamentului pentru acestea pe fonduri europene.
În prezent, Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Finanţe şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate caută soluţii pentru asigurarea tratamentului tuturor pacienţilor diagnosticaţi.”

Medicii de familie, un pion important pentru reuşita programului de eradicare a hepatitelor virale

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu Cercel, Manager, Institutul Matei Balş: ”Consider că atingerea obiectivului de eliminare a hepatitelor virale până în anul 2030 poate fi uşor atins prin demararea unui program naţional de testare obligatoriu la nivelul medicilor de familie, iar toţi pacienţii diagnosticaţi să fie imediat incluşi în tratament. Medicul de familie trebuie responsabilizat şi capacitat să se implice activ în programele de screening.”
Conf. Dr. Mircea Mănuc, Preşedinte, Comisia de Gastroenterologie – Ministerul Sănătăţii: ”Am făcut paşi importanţi pentru atingerea obiectivului de eliminare a hepatitelor virale până în anul 2030. Odată cu demararea acestor programe de screening, vom avea date exacte, astfel încât estimarea pacienţilor eligibili pentru următoarele contracte cost-volum să fie cât mai aproape de realitate.”
Marko Korenjak, Preşedinte, European Liver Patient’s Association/ ELPA: ”Sunt foarte impresionat că atât de mulţi stakeholderi s-au reunit la acest eveniment, acesta fiind un lucru rar în alte ţări din UE. Cred că este bine să avem o strategie în ceea ce priveşte hepatita virală, dar avem nevoie şi de un plan de acţiune care să includă monitorizarea funcţionării.”