Oamenii care se ocupă de animalele abandonate sau de cele bolnave se expun la un nivel ridicat de stres şi prezintă simptome de depresie, cred cercetătorii.

Este bine cunoscut faptul că îngrijirea unei persoane grav bolnave impune mult efort, indiferent dacă sunteţi medicul sau prietenul ei, şi creşte riscul de anxietate şi depresie. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care îngrijesc animalele diagnosticate cu o boală terminală. Acest tip de stres, al îngrijitorului, expune persoana respectivă la izolare socială şi o calitate mai slabă a vieţii.

Legătura dintre stăpân şi animal

În general, proprietarii animalelor de companie se gândesc la animăluţelor lor ca la membrii familiei, iar studiile anterioare arată că medicii veterinari sunt expuşi la aceleaşi nivel de stres pe care îl întâmpină şi alţi profesionişti din domeniul sănătăţii. Sub impulsul acestor fapte, dr. Mary Beth Spitznagel şi colegii lui de la Universitatea de Stat din Ohio au investigat  modul în care anxietatea şi depresia pot apărea la proprietarii animăluţelor care au fost diagnosticate cu o boală cronică sau terminală.

Pentru acest studiu, echipa a ales 119 persoane (dintre cele 600 înscrise) care aveau un animăluţ aflat în suferinţă, după care au asimilat rezultatele cu ale altor participanţi care deţineau pisici sau câini sănătoşi.

Ei au descoperit că proprietarii care s-au luptat cu boala animalului de companie au fost, aşa cum era de aşteptat, expuşi unui nivel ridicat de stres şi prezintă simptome de depresie.