blog-ratgeber-nepal-himalaya-sonne-berge-natucate.jpg

Gheţarii din Himalaya se topesc într-un ritm extraordinar, un nou studiu arătând că în ultimii 40 de ani, întinsele calote de gheaţă din zonă s-au micşorat de 10 ori mai repede decât în cele şapte secole anterioare. Noua descoperire vine în contextul în care există un consens ştiinţific potrivit căruia pierderea gheţarilor este rezultatul creşterii temperaturilor globale cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din arderea combustibililor fosili.

Se aşteaptă ca gheţarii montani să dispară complet în unele regiuni până în 2100, se arată în același studiu publicat pe Scientific Reports,

Potrivit cercetătorilor, avalanşele, inundaţiile şi alte efecte ale pierderii accelerate de gheaţă pun în pericol locuitorii din India, Nepal şi Bhutan şi ameninţă să perturbe agricultura pentru sute de milioane de oameni din Asia de Sud, scrie digi24.ro.

Şi, întrucât apa provenită din topirea gheţarilor contribuie la creşterea nivelului mării, pierderea gheţii din Himalaya sporeşte, de asemenea, ameninţarea de inundare şi problemele conexe cu care se confruntă comunităţile de coastă din întreaga lume, anunță Wall Street Journal.

Pentru noul studiu, Dr. Carrivick şi colegii săi au scanat fotografiile din satelit ale celor aproape 15 000 de gheţari din regiune pentru a găsi semne ale crestelor mari de rocă şi resturi pe care gheţarii le lasă în urmă în timp ce îşi croiesc încet drum prin văi. Folosind locaţiile acestor urme glaciare vechi, oamenii de ştiinţă au estimat durata de acoperire a stratului de gheaţă în secolele anterioare.

Apoi, au comparat această cifră cu cea a acoperirii actuale de gheaţă pentru a ajunge la o estimare a cantităţii de gheaţă pierdută de la o perioadă de răcire globală între 400 şi 700 de ani în urmă, cunoscută sub numele de Mica Epocă Glaciară.

Pe lângă inundaţii, creşterea nivelului mării poate provoca eroziunea solului şi poate pune în pericol integritatea structurală a drumurilor şi podurilor, precum şi a centralelor electrice şi a altor instalaţii industriale de importanţă critică situate în zonele de coastă. În SUA, începând din 2014, aproape 40 % din populaţie trăieşte în zone de coastă care vor fi probabil afectate de aceste schimbări în anii următori, potrivit Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice.

Preluat de la: diez.md