(galerie foto) Micul Prinț – cine a fost Manuc Bey și care este istoria conacului de la Hâncești

Cultură

În raionul Hâncești se află conacul Manuc Bey. Povestea acestuia începe când Manuc-Emmanuel Marzoian, demnitar important din Imperiul Otoman și Imperiul Rus s-a mutat la Chișinău. Cum arată conacul astăzi și ce istorii ascunde aflați din articol.

În traducere Manuc Bey semnifică Micul Prinț. Titlul de Bey i-a fost oferit lui Emmanuel Mirzoian de sultanul Otoman. Emmanuel a fost primul om de altă religie decât cea musulmană să primească un astfel de titlu.

În 1816 Manuc Bey a achiziționat teritoriul din Hâncești unde s-a refugiat împreună cu familia sa, din cauza că era considerat trădător de partea turcească în urma întocmirii Tratatului de Pace de la București din 1812. Chiar dacă acesta nu a reușit să vadă conacul din cauza morții subite din 1817, fiul său Ivan Manuc Bey a ridicat castelul în anul 1858, iar construcția a durat 3 ani. La momentul procurării teritoriilor, acestea erau doar 10 hectare, iar în prezent constituie 3 ha.

Castelul face parte din Conacul Manuc Bei care s-a constituit timp de aproape un secol, care consta, de asemenea, din Castel Vînătoresc, casa administratorului imobilului (Casa Vechilului), locuințe pentru servitori, grajduri, bucătăria de vară și biserica, care nu s-a păstrat și care era construită în stil armean. În compoziția conacului intrau, de asemenea un iaz și două havuzuri – unul în fața fațadei palatului, iar al doilea între palat și casa lui Ioniță Iamandi. Inițial, toate clădirile moșiei se uneau cu palatul prin galerii de sticlă.

În timpul celui de al doilea război Mondial clădirea castelului a fost grav avariată, însă în 1954 aceasta a fost restaurată și transmisă în gestiunea Colegiului de Construcție din localitate. Însă în 1986 după cutremur pereții au suferit grav, Colegiul a fost mutat în altă clădire din apropiere. Chiar dacă în anul 1993 castelul a fost declarat monument de arhitectură de importanță republicană, restaurarea sa a început doar în anul 2012, la inițiativa Guvernului și a Academiei de Științe a Moldovei. Uniunea Europeană a alocat pentru finanțarea proiectului unui grant special în mărime de 2 milioane de euro, iar încă 1 milion de euro trebuia să ofere partea moldovenească.