De ceva timp tot explorăm gusturile lumii prin poveștile tinerilor moldoveni plecați peste hotare. Am trecut deja prin 13 țări, iar acum am ajuns la Estonia, acolo unde locuiește Jessica Iaconi. Astfel, în cele ce urmează, îți vom povesti despre experiențele ei culinare din Tallinn, despre bucatele tradiționale care au surprins-o plăcut și despre cum a reușit să le facă cunoștință localnicilor cu plăcintele noastre.

Jessica are 20 de ani și s-a născut în Irlanda, însă a copilărit și a trăit în Republica Moldova până la majorat. În prezent, studiază Business Administration, specialitatea International Business în Finlanda, în cadrul Universității de Științe Aplicate LAB din Lappeenranta. În luna iunie a anului curent, pentru a-și completa practica de internship în domeniul Marketing Automation, tânăra a plecat în Estonia.

„Îmi place să descopăr cum funcționează industria divertismentului în culise, cum se promovează anumite proiecte și evenimente, iar acest lucru m-a atras către domenii precum marketing, PR și comunicare. Și am ales Tallinn, pentru că este o capitală europeană modernă, cu un ecosistem de start-upuri foarte bine dezvoltat și cu oportunități bune în zona de marketing digital. Mi s-a părut locul perfect pentru a-mi aplica cunoștințele dobândite în timpul studiilor, dar și pentru a învăța lucruri noi într-un mediu internațional și diferit.”

Deși aproape două luni constituie puțin timp pentru a cunoaște cu adevărat o țară nouă, pentru a înțelege oamenii, stilul lor de viață, tradițiile și obiceiurile, Jessica a reușit să se adapteze rapid și să intre în ritmul estonian. În această perioadă, ea a explorat atât orașul, cât și cultura locală, reușind să descopere aspecte autentice ale vieții de zi cu zi.

„Estonienii sunt oameni destul de retrași la prima vedere, însă dacă arăți interes pentru cultura lor, inclusiv pentru cea culinară, se entuziasmează și încep să-ți povestească despre mâncărurile tradiționale și obiceiurile lor. De câteva ori, prietenii locali au fost încântați să-mi explice rețete, să-mi recomande locuri unde pot gusta anumite feluri de mâncare sau chiar să-mi pregătească mici gustări tradiționale.”

Datorită amicilor săi, tânăra a înțeles că bucătăria estoniană este o combinație interesantă de influențe slave, nordice și baltice și că se bazează mult pe produse locale. În general, potrivit ei, aceasta prezintă multe asemănări cu cea moldovenească. În special, similitudinile se observă în rețetele de supe, de murături și de conserve.

„E o bucătărie simplă, rustică, cu arome naturale și rețete transmise din generație în generație. Se simte accentul pus pe conserve, murături, ciuperci, cartofi, pește, pâine de secară – pe tot ceea ce este specific zonei. Și, din ce am observat, estonienii gătesc frecvent supe consistente (de obicei cu carne), cartofi copți, ciuperci în smântână, salate reci. De asemenea, adoră peștele afumat și cel prăjit. În sezonul rece, varza murată nu lipsește de pe masă, fiind servită alături de felurile principale sau ca gustare.”

Printre bucatele tradiționale estoniene pe care a reușit să le guste Jessica se numără verivorst (cârnat de sânge), rosolje (salată de sfeclă roșie cu hering) și kartulisalat (salată de cartofi). „Verivorst a fost, pentru mine, una dintre cele mai atipice experiențe culinare. L-am încercat întâmplător, din motiv că un prieten mi-a spus că o să-mi placă, dar nu a fost chiar pe gustul meu. Textura și gustul specific mi s-au părut ciudate, probabil pentru că nu sunt obișnuită cu astfel de preparate.”

Pe lângă acestea, evident, a încercat și diferite deserturi, precum: leivasupp (o supă dulce, făcută din pâine neagră de secară, zahăr și condimente, servită uneori cu frișcă sau fructe uscate), kohupiimakook (un fel de prăjitură cu brânză proaspătă, „care seamănă destul de mult cu pasca moldovenească, însă este mai puțin dulce și se consumă mai frecvent în viața de zi cu zi, nu doar la sărbători”), mannavaht (un desert pe bază de griș bătut spumă cu fructe de pădure, servit rece, „asemănător cu grișul din copilărie, dar cu un gust specific, ușor acrișor”), kama (un preparat care se servește cu iaurt sau lapte bătut și este făcut dintr-un amestec de făină de secară, orz, ovăz și mazăre uscată) și kringel (cozonac împletit cu scorțișoară sau vanilie, „pufos și aromat”).

„De fapt, deserturile lor sunt destul de modeste ca dulceață în comparație cu cele moldovenești, dar foarte apropiate ca structură și gust”, menționează Jessica.

Preferatul ei desert estonian este, totuși, leivasupp. Deși nu se aștepta să îi placă ideea de supă dulce cu pâine, s-a bucurat de o combinație surprinzător de armonioasă între gust și aromă. „Prima dată, am mâncat-o acasă la un prieten local. Voia să-mi arate un desert pe care i-l pregătea bunica lui în copilărie. Și mi s-a dat pe gust.”

Până acum, Jessica nu a încercat să gătească singură mâncare tradițională estoniană, dar zice că i-ar plăcea să încerce. „Aș găti mannavaht. Îmi pare un desert interesant și răcoritor și vreau să văd dacă reușesc să-l pregătesc exact ca aici.”

Acasă, de obicei, gătește preparate simple europene sau mâncăruri tradiționale moldovenești, cum ar fi mămăliga. Cu toate acestea, adoră să meargă și în diferite localuri pentru a lua prânzul sau cina: „Acolo simt un aer de familiaritate și am ocazia să mă apropii de localnici.”

În ceea ce privește băuturile populare în Estonia, printre acestea se regăsesc berea artizanală, cidrul de mere (un înlocuitor răcoritor și mai ușor pentru bere) și sucurile, lichiorurile preparate din afine, mure, zmeură sau coacăze negre. În special, estonienilor le place să bea Vana Tallinn – un lichior cremos, aromat, cu note de vanilie, scorțișoară și citrice. Acesta este considerat băutura națională și se consumă adesea la ocazii speciale sau în cafea.

Recent, Jessica a avut ocazia să le prezinte prietenilor săi din Estonia o parte dintre bucatele tradiționale moldovenești. Mai exact, și-a creat-o singură, invitându-i la o cină. „Am gătit cartofi la cuptor și plăcinte cu brânză și mărar, iar reacțiile au fost foarte bune. Prietenii mei au fost curioși să afle cum se prepară, iar unii chiar au cerut rețeta. A fost o experiență frumoasă, fiindcă am putut să le arăt o părticică din cultura noastră culinară.”

Bonus pentru cei mai fideli cititori/cele mai fidele cititoare #diez: rețeta leivasupp

Ingrediente necesare:
# 400 g de pâine de secară învechită, tăiată în bucăți;
# 1,5 litri de apă;
# 150 g stafide, clătite;
# 100-150 ml zahăr (după gust);
# 1 baton de scorțișoară;
# 200 ml suc de merișoare, coacăze roșii sau mere (pentru un gust acrișor);
# o lingură de smântână dulce, frișcă sau puțin lapte.

Pasul #1. Pune bucățile de pâine într-o oală cu 1,5 litri de apă și lasă-le la înmuiat până când devin complet moi.

Pasul #2. Când pâinea este bine înmuiată, adu amestecul la punctul de fierbere și fierbe la foc mic până când devine moale și lichid.

Pasul #3. Strecoară amestecul printr-o sită fină și pune piureul de pâine rezultat înapoi în oală.

Pasul #4. Adaugă stafidele, batonul de scorțișoară, zahărul și sucul de fructe pentru un plus de aromă acrișoară. Adu din nou la fierbere și lasă să fiarbă ușor aproximativ cinci minute.

Pasul #5. Ia de pe foc, scoate batonul de scorțișoară și lasă supa să se răcească complet. Toarn-o în boluri mici și servește cu o lingură de smântână dulce, frișcă sau puțin lapte.

Timp total de pregătire – aproximativ 45-60 de minute (inclusiv răcirea).

Randament – patru-șase porții.

Rețeta a fost preluată de pe site-ul nami-nami.blogspot.com.

Preluat de la: diez.md