Urmăritorii noștri fideli deja știu că echipa #diez a acordat mereu o atenție sporită muzeelor din Republica Moldova. Ba mai mult, din anul 2023 am închinat acestui subiect o rubrică aparte pe care o puteți găsi accesând tagul #Muzeele Moldovei. În cadrul ei, încercăm să descoperim muzeele locale din țară și să valorificăm potențialul turistic al sătucurilor noastre. Știți voi, fiecare dintre ele ascund propriile perle.
La sfârșitul anului trecut, am fost în localitatea mea de baștină, Ignăței. V-am mai povestit despre ea și în articolul despre drumul de caldarâm pe care se merge de aproape un secol. Aici, chiar dacă încă se află în căutare de exponate, a apărut un muzeu-atelier al covorului moldovenesc.
Spre deosebire de alte muzee, farmecul acestuia constă în tematica sa. Mai exact, toate exponatele muzeului din Ignăței, începând cu urzeala și terminând cu războiul de țesut, au tangențe cu covorul moldovenesc.
Directoarea Căminului de Cultură a satului Ignăței, Violeta Pistrui, cea care a inițiat crearea muzeului și a adus aici o bună parte dintre exponate, ne-a povestit că ideea apariției muzeului-atelier a purces din dorința de a valorifica istoria și cultura localității, dar și talentul meșterițelor care mai țes și astăzi.
„Satul nostru este cunoscut în toată țară, chiar și peste hotare, prin adevăratele operei de artă, covoarele moldovenești țesute manual de consătenele noastre. În sat avem multe meșterițe care pe timpuri au țesut cu mamele și surorile lor. Altele mai țes și azi. Din acest motiv în localitate am creat un muzeu-atelier al covorului moldovenesc. La colectarea exponatelor au participat în mare măsură membrii formației folclorice Ciocârlia de la Căminul de Cultură din Ignăței. Avem în muzeul-atelier toate uneltele cu care se prelucra materia primă, adică lâna, de la primul procedeu până la ultimul, cărânghii, adică războiul de țesut covoarele”, a menționat Violeta Pistrui.
Periodic, muzeul devine inima așa-numitelor șezători de cândva, locul unde sătenii se întâlnesc în costume naționale pentru a cânta „La Nistru la mărgioară”, pentru a spune glume și, desigur, pentru a țese. Dar dacă purtați în inimă patima țesutului și nu sunteți din Ignăței, stați fără grijă, localnicii vă vor primi alături și vă vor învăța să țineți corect firele de lână și să combinați dibaci culorile într-o paletă frumoasă care ulterior va purta mândra denumire de covor moldovenesc.
Una dintre meșterițele localității ale cărei lucrări astăzi ornează muzeul-atelier din Ignăței este Profira Chirtoacă. Aceasta a învățat a țese încă în copilărie, de la mama sa. De atunci, povestește ea, a pierdut numărul podoabelor multicolore pe care le-a realizat.
„Eu cu mama mea am țesut. Eram la școală și deja învățam. Ea țesea cu o altă femeie. Eu, când veneam de la școală, intram și dădeam câte puțin capetele. După ce am terminat școala, deja țeseam împreună. Chiar dacă ne mai ajuta cineva din mahala, pentru câteva zile venea acea femeie… atâtea ne adresam la ea după ajutor ca să îl terminăm mai repede. Am țesut multișoare, trei sau patru am dat la biserica din Meșeni… le-am dat destule. Înainte se țesea, fiindcă se făceau șezători, fetele se ocupau cu împletitul, altele cu țesutul”, a menționat pentru #diez Profira Chirtoacă.
„Muzeul are o valoare importantă pentru localitate, căci aici vorbim despre valorificarea și păstrarea unor tradiții care în puține sate mai sunt puse în capul mesei, mai ales din considerentul că acesta a fost deschis sub forma unui muzeu-atelier prin care s-ar urma promovarea țesutului covorului moldovenesc. Vom depune tot efortul pentru a dezvolta ceea ce a început. Totul depinde de noi înșine și în câțiva ani de zile, începând cu doritorii de prin preajmă, poate ajungem să avem oaspeți și de mai departe”, a menționat Iurie Talpă.
În data de 19 noiembrie 2024, muzeul-atelier al covorului moldovenesc va împlini un an de activitate, dar până atunci, dacă treceți prin apropierea raionului Rezina, nu ezitați să faceți un mic popas și în satul Ignăței. Mai jos vă lăsăm câteva imagini cu exponatele muzeului-atelier.
Preluat de la: diez.md
