Însă, ca orice altă meserie, tatuatul nu e deloc așa simplu cum pare, de aceea am vorbit cu Jessica Raven, care face tatuaje de doi ani, timp în care a reușit să progreseze uimitor (dovadă sunt lucrările ei, pe care le poți vedea pe Facebook sau Instagram) și care ne-a povestit cum e să fii femeie tattoo-artist într-o industrie dominată de bărbați.

Jobs.diez.md. a realizat un interviu cu tânăra artistă pe care îl puteți vedea mai jos.

# Cum își exersează talentul un tattoo artist?

După părerea mea – și presupun că nu toată lumea va fi de acord – un tattoo artist trebuie să știe să deseneze. După asta, când începi să exersezi, o faci întâi pe piele artificială, care sunt un fel de fișe din cauciuc și pot fi întinse pe o suprafață rotundă, ca să redai cumva formele corpului. Sunt și artiști care nu știu să deseneze bine, dar oricum fac lucrări reușite și ajung departe. Totuși, pentru mine acesta e un punct important.

# Te-ai temut vreodată să bați un tatuaj?

Da, de fiecare mă tem, de fiecare dată iau lucrări tot mai complicate și îmi asum responsabilitatea: în primul rând, îmi fac griji dacă o să pot face bine lucrarea, și în al doilea, asta rămâne mereu pe corpul omului. De aceea, fiecare tatuaj e un challenge pentru mine.

# Cu ce tatuaj te mândrești cel mai tare?

Mă mândresc cu toate tatuajele pe care le-am făcut, pentru că într-un timp scurt am crescut destul de repede și fiecare tatuaj e o etapă a formării mele și înseamnă ceva.

# Care e cel mai mare tatuaj executat?

Cel mai mare e o mânecă (mâna de la umăr la încheietura mâinii) la un client din Germania, un biker. I-am făcut mâna cu tematica rockabilly – pin-up girls, casino, old muscle cars, etc.

# Tu ai tatuaje?

Nu, nu am tatuaje. Eu sunt foarte atentă la chestia asta și chiar dacă am cîțiva artiști la care mi-ar plăcea să mă duc, nu e atât de simplu să merg la ei și asta costă destul de mulți bani. Nu am încredere în prea mulți oameni și nu vreau să am un tatuaj de dragul tatuatului, ci unul pe care să-l port cu mândrie. Fiecare client se miră de chestia asta și eu îi întreb: mai bine să fii tattoo-artist rău cu multe tatuaje sau unul bun, dar fără ele? Răspunsul e evident.

# Cine rezistă cel mai bine la durere?

Nu există de fapt o diferență între fete și băieți – e individual, pentru că la fiecare pragul durerii e diferit. Sunt bărbați care nu rezistă, la fel și femei. Există stereotipul că femeile nasc și de asta rezistă mai bine la durere, dar cei mai răbdători clienți ai mei au fost bărbații. Fiecare om e diferit.

# Care sunt stereotipurile de care te-ai lovit cel mai des?

Stereotipul că tatuajele sunt pentru delincvenți, altul e că un tattoo artist e un om needucat, fără cultură, deși eu, de exemplu, am colegiul și facultatea terminate. Cel mai întâlnit stereotip e că eu sunt fată și n-o să reușesc ce reușesc bărbații în industria asta și că e prea complicat pentru o femeie. Evident, eu nu sunt deloc de acord, pentru că am reușit în doi ani cât n-au reușit alți bărbați în zece.

Eu sper că-s una din femeile care dărâmă stereotipurile, cunosc multe femei din domeniu care fac tatuaje la un nivel incredibil, care fac cursuri și master-classuri, la care vin bărbați să se învețe pentru că au niște lucrări fenomenale. Nu-i nicio diferență, diferența o fac doar cei care vor s-o facă, pentru că lumea crede că asta e o specialitate pur bărbătească, unde trebuie să ai testosteron – dar nu e așa: trebuie să ai talent și răbdare.

# Cât e de greu să fii tattoo-artist în Moldova?

Foarte greu – și nu doar în Moldova. La noi e greu să începi ceva în orice domeniu, iar în tatuat, se plătește foarte puțin la început și nimeni nu vrea să-ți dea lucrări. Faci lucrări mici, după care treci la altele mai mari, dar acest proces poate dura ani. Eu am trecut de etapa aceasta într-un singur an, pentru că am luat totul în mâinile mele, dar în general e foarte greu, sunt ani de muncă asiduă, tot timpul dedicat tatuatului și desenatului, iar dacă mai ai și alt job, e foarte greu să te concentrezi. Trebuie să te dedici doar acestei activități un an, doi, să riști să nu ai bani și timp liber la moment, iar aparatajul e foarte scump. Multă lume se pornește să facă tatuaje acum, pentru că e la modă, probabil, dar asta e prostește – mulți încep și mulți nu rezistă.

Tatuatul nu depinde doar de talent, dar și de răbdare și perseverență – dacă nu ai răbdare să faci o lucrare, ori o faci prost, ori n-o mai termini. La început, lucrezi foarte încet și nu poți lua o lucrare mare. E un proces foarte complicat să începi.

La început, lucram la un salon cu mai mulți maeștri și cei cu mai multă experiență aveau prioritate, apoi am avut noroc de niște prieteni care m-au chemat în altă parte și așa am început să lucrez pentru mine.

# Unde lucrezi acum și ce proiecte ai?

Acum lucrez la un salon în Germania, dar și aici, și am în ambele țări clienți fideli. Eu mă mândresc cu ce-am reușit să fac în acești doi ani. Mă concentrez momentan pe participarea la mai multe concursuri și să merg la master-classuri la artiștii de top pe care-i admir, până la 30 de ani vreau să-mi deschid un salon de tatuat în Germania și cu anii să ajung în topul tattoo-artiștilor și să am colaborări cu brandurile de top din industrie.

# Care e diferența dintre a lucra în Moldova și în Germania?

Prețurile, evident, și respectul din partea oamenilor. Acolo, dacă omul s-a înscris cu două luni înainte, el așteaptă să-i vină rândul și înțelege că ăsta-i timpul și lucrul meu. Și dacă omul nu a venit, el trebuie să-ți achite, conform legii, 70% din prețul tatuajului. Oamenii se uită mult mai ușor la asta – am tatuat și o doamnă de 70 de ani, și un băiat care a venit cu mama lui, care era toată tatuată, să-și facă primul tatuaj la 18 ani. Oameni tatuați sunt peste tot acolo, surori medicale, de exemplu – atâta timp cât tu ești om și ești bun în specialitatea ta, nimeni nu se uită la tine cu ochi răi. Lumea e mult mai liberă acolo, eu nu m-am lovit de discriminare pentru că sunt femeie. La noi, lumea te întreabă dacă o să poți să faci asta, dacă ești sigură că ești bună, întrebări la care eu nu trebuie să dau răspuns, pentru că e suficient să deschizi pagina mea de facebook sau instagram. Dacă e un meșter bărbat, așa întrebări nu i se adresează. În plus, maeștrii bărbați sunt mult mai duri, au o atitudine mai fermă. Eu încerc să am o atitudine loială față de clienți și uneori observ o atitudine superficială din partea bărbaților de aici pe care-i tatuez.

# Ce părere au părinții tăi despre asta?

La început, nu erau foarte fericiți când m-am apucat, dar nu s-au opus. Ei încercau să mă convingă să mă las, pentru că asta nu aducea niciun venit, dar timpul trecea, iar acum am ajuns să-i ajut și eu pe ei și să aduc o stabilitate financiară în familie.

# Ai refuzat vreodată să faci un tatuaj și de ce?

Eu refuz clienții foarte tineri, care vor tatuaje pe mâini, pe gât, pe locuri foarte vizibile, pentru că copilul ăsta are abia 18 ani și peste ceva timp ar putea să regrete foarte tare decizia asta și, oricum, nu la toate joburile din Moldova tatuajul e văzut cu ochi buni, iar el practic își taie în jumătate numărul locurilor de muncă pe care le-ar putea avea.

De obicei, refuz și tatuajele de cupluri, identice, pentru că statistica arată că peste câteva luni ei se despart și eu cred că dragostea-i dragoste, dar integritatea personală e separată. Dacă vă iubiți, nu contează dacă ai sau nu tatuaj identic. Când vine cineva să-și facă tatuaj de trend, cum e semnul infinitului sau păsărele, încerc să discut și să-i propun să-și facă poate altceva, care-l reprezintă mai mult, pentru că eu nu cred că infinitul acela pe care l-ai găsit pe Google te reprezintă pe tine. Uneori vin oameni cu niște idei nebune și eu sunt entuziasmată să le pun în practică.

Preluat de la: diez.md