Hainele tradiționale constituie un element important al identității culturale a romilor, care-i face să se deosebească ca națiune și să atragă priviri. Deși în prezent acestea sunt purtate mai mult de artiștii care fac parte din anumite ansambluri de dans, nu este cazul să le ignorăm. Culorile lor vii și vibrante, detaliile decorative și designurile unice merită să fie descoperite și înțelese, ceea ce și vom încerca să facem în continuare. În atingerea scopului respectiv ne-a ajutat Lilian Pădureanu, un tânăr de etnie romă din satul Suruceni, raionul Ialoveni.
Lilian, cu toate că face parte din generația care nu obișnuiește să îmbrace hainele tradiționale în viața de zi cu zi, știe istoria și semnificația lor. De mic, tânărul era interesat de cultura neamului său, considerând-o cu adevărat specială. Prin urmare, el ne-a relatat că porturile populare țigănești pot varia în funcție de regiune și de subgrupul etnic al romilor, precum și de influențele culturale locale, însă unele elemente sunt comune pentru toate hainele lor tradiționale. De exemplu, acestea sunt foarte colorate, îmbinând nuanțe de roșu, galben, verde, maro, albastru și violet. În plus, ele deseori sunt decorate cu broderii, mărgele, paiete, care se combină perfect cu motivele florale și geometrice ale stofelor.
Totodată, majoritatea pieselor vestimentare rome sunt și foarte largi, iar fustele femeilor – lungi și în mai multe straturi, fapt cauzat în special de evenimentele din trecut. În decursul istoriei, romii erau frecvent marginalizați și excluși social, fiind supuși discriminării, persecuției și chiar violenței. În multe locuri, erau subjugați la statutul de servitori sau sclavi, iar sărăcia constituia un termen foarte bine cunoscut pentru ei, care-i determina să fure pentru a putea supraviețui. Astfel, atunci când își coseau îmbrăcămintea, din diferite bucăți de pânză pe care le aveau la îndemână, încercau să o facă cât mai lejeră, ca să poată ascunde sub ea „secretele”.
Pe lângă fusta lungă și cloș, alte trei elemente ce nu lipsesc din garderoba tradițională a femeii de etnie romă sunt bluza, ale cărei mâneci trebuie să fie largi, iar culoarea – diferită de cea a jupei, basmaua cu flori și bijuteriile, care includ cercei mari, deseori rotunzi, coliere din mărgele, brățări și inele de diferite forme și dimensiuni. Despre coliere se știe că inițial acestea erau exclusiv din aur. Din lipsa de avere, proprietăți sau moșii, singura formă de bogăție a romilor consta în bani, care erau reprezentați de monede tocmai din acest metal prețios, cunoscute sub numele de „galbeni”. Astfel, pentru a-și proteja galbenii de furt sau pierdere, femeile rome făceau în ei mici găuri, le legau cu ață și le purtau ca pandantive la gât.
În ceea ce privește portul popular al bărbaților romi, acesta este format din cinci elemente, dar să le luăm pe rând. Pentru început, e important să menționăm cămașa colorată și strălucitoare, cu guler încrețit, mâneci largi și piept desfăcut. Mânecile largi au fost concepute pentru a oferi libertate de mișcare, ceea ce era esențial pentru un stil de viață nomad și pentru activitățile cotidiene ale bărbaților romi, precum gătitul, lucrul manual și dansurile tradiționale. De asemenea, acestea erau și o expresie a identității culturale, deoarece puteau fi decorate în diverse moduri specifice. În perioada rece a anului, peste cămașă se poartă și o vestă, de obicei de culoare neagră.
Celelalte elemente ale garderobei masculine cuprind pantalonii de tip pană, foarte largi în zona coapselor și îngustați pe gambă, pălăria neagră, pe care se poate de agățat și o garoafă roșie, în funcție de ocazie, chimirul din piele, cu multe buzunare deasupra brâului, pentru cuțite și bani, bătut cu pietre lucitoare, inelele și lanțurile masive, a căror cantitate pe vremuri indica poziția socială a purtătorului.
Lilian afirmă că hainele populare ale romilor sunt mai mult decât simple articole vestimentare. Ele reprezintă o parte importantă a identității culturale și a tradițiilor comunității rome, constituind un motiv de mândrie. „Cu toate că acum nimeni deja nu prea le poartă, valoarea lor rămâne a fi de neprețuit pentru noi. Faptul că ele nu sunt actuale în prezent nu ne face să le uităm istoria, ci dimpotrivă, să o transmitem mai departe, copiilor și nepoților.”
Conform datelor „Raportului actualizat privind cartografierea localităților dens populate de romi din Republica Moldova”, în anul 2021 în țara noastră au fost înregistrate 27 074 de persoane de etnie romă, trei localități fiind preponderent populate de romi: satul Schinoasa (comuna Țibirica, raionul Călărași), satul Ursari (comuna Buda, raionul Călărași) și satul Vulcănești (comuna Ciorești, raionul Nisporeni).
Preluat de la: diez.md
