Chișinăuienii simt zilnic gustul orașului, pătrund în inima lui și se scufundă adânc în rutina acestuia. Turiștii îi admiră suprafața și rămân impresionați de arhitectura, cultura și ospitaltatea lui. Însă Chișinăul nu a fost mereu orașul alb pe care îl vedem în prezent.
În timpul celui De-al II-lea Război Mondial, Chișinăul a suferit consecințe grave ale bombardamentelor și luptelor. Clădirile, care făceau parte din patrimoniul național, au fost distruse atât din cauza bătăliilor, cât și din cauza necesității păstrării armamentului militar, multe dintre biserici fiind transformate în magazii și depozite.
Un mare impact asupra orașului a avut cutremurul din toamna anului 1940. Cataclisma naturală a lăsat în urmă zeci de clădrii distruse până la ruine, parcuri dispărute, case și blocuri de locuit abandonate.
Pustiirea orașului a fost consecință și a atacurilor aeriene germane. Punctele strategice și cele care au avut de suferit cel mai mult în urma acestora au fost gările feroviare și locurile de concentrare ale armatei. Au fost documentate și bombardamentele aeriene asupra clădirilor industriale, fabricilor și uzinelor.
În intervalul dintre 8 și 16 iulie 1941, când trupele germano-române se retrăgeau la periferiile orașului, Chișinăul a fost minuțios minat. Consecințele acestei acțiuni au fost grave: incendierea clădirilor administrative și militare, distrugerea infrastructurii indusriale a orașului. De asemenea, anul 1941 a devastat Chișinăul la retragerea trupelor sovietice.
Raportul întocmit de o comisie românească constată că cele mai mari pagube a avut de suferit strada Alexandru cel Bun din centrul capitalei (în prezent – zona Pieții Centrale).
Ultimile acțiuni de nimicire a Chișinăului, din perioada celui De-al II-lea Război Mondial, au avut loc la retragerea trupelor germane din august 1944. Plecarea armatei a fost urmată de bombardamentele anglo-americane din același an.
Text: Liuba Țobenco, stagiar ZUGO
Foto: oldchisinau.com
Preluat de la: Zugo.md