Astfel cum unii oameni sunt pasionați de artă sau de istorie, alții consideră limbile o artă și le studiază de-a lungul vieții, unii dintre ei reușind să inventeze propriile limbi.

Cât de multe limbi ar putea cunoaște un om? Mai jos vedeți cei mai faimoși poligloți din istorie, potrivit babbel.com.

L. L. Zamenhof

Medicul și lingvistul vorbea fluent idiș, rusă, poloneză, germană și franceză. A studiat latina, greaca, ebraica și aramaica în școală. Mai târziu a inventat limba volapuk. Ceea ce l-a marcat în calitate de poliglot, nu este posedarea limbilor, ci crearea lor. Zamenhof a inventat Esperanto, cea mai de succes limbă inventată din lume.

Zamenhof considera că forțarea imigranților de a învăța limba nativilor este un dezavantaj mare. Astfel, o limbă inventată este o limbă mai eficientă pentru comunicarea între națiuni. Alții au stăpânit mai multe limbi decât Zamenhof, dar contribuiția lui lingvistică este inmăsurabilă prin comparație.

Elizabeta I

Regina, unicul monarh cunoscut nu doar pentru gustul rafinat al modei (avea mai mult de 2000 de perechi de mănuși), dar și pentru capacitățile sale lingvistice. Ea cunoștea franceza, flamanda, spaniola, engleza, latina, greaca și corneza.

Ceea ce a diferențiat-o de alți monarhi și lingviști este moștenirea pe care ne-a lăsat-o ca traducător. Ea l-a tradus pe Cicero, Seneca și Calvin în engleză. De asemenea, a tradus din engleză în latină, franceză și italiană lucrarea religioasă „Rugăciuni și Meditații” de Katherine Parr, când era adolescentă.

Friedrich Engels

Filosoful și businessman-ul german este arhicunoscut pentru aportul său adus capitalismului în colaborare cu Karl Marx. De asemenea, este cunoscut ca un lingvist ce vorbea fluent mai multe limbi: rusa, italiana, portugheza, irlandeza, spaniola, poloneza, franceza, engleza, dialectul milanez, gotica, norvegiana veche și saxoneza veche. A studiat arabica și a însușit persiana în trei săptămâni.

Prietenii lui făceau haz pe seama lui precum că se poate bâlbâi în 20 de limbi, dar aceasta nu l-a descurajat. Cunoscând peste 12 limbi, ultimul cuvânt rămânea după el.

Alexander Argüelles

Dacă cei morți nu vă inspiră la fel de mult ca cei vii, atunci veți afla de așa oameni ca Alexander. El este lingvistul care a însușit 30 de limbi, majoritatea le vorbește fluent. El a început nepromițător, picând franceza în adolescență, dar cuprinzând germana în totalitate la universitate. Latina, greaca și sanscrita au urmat de curând, lista limbilor fiind în continuă creștere. 

Ceea ce l-a determinat să studieze limba germană a fost literatura. Poliglotul a fost pasionat de mulți scriitori germani. A dezvoltat o metodă revoluționară de a studia 16 ore pe zi, transcriind limbi, dedicându-se sunetelor, dinamicii și structura limbii. 

Lingvistul spunea că orice persoană educată trebuie să cunoască măcar șase limbi: limba proprie, limba vecinilor, engleza ca fiiind limbă internațională și o limbă exotică la alegere. 

Kato Lomb

În 2003, când Kato Lomb a decedat, avea aproape 100 de ani și și-a petrecut viața ca fiind un pioner al limbilor. Ea a fost unul din primii lingviști care a reușit simultan să studieze și să interpreteze 16 limbi.

După ce a studiat chimia și fizica, ea trecut la studierea limbii engleze, intenționând să devină profesoară de limbă engleză. Ea și-a luat multe cărți și un dicționar. 

Curajul ei lingvistic i-a permis să învețe 16 limbi, pe lângă limba nativă – ungara: bulgara, româna, poloneza, rusa, slovaca, ucraineana, daneza, engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, ebraica, latina, japoneza și chineza.

Kato Lomb a cunoscut rusa, engleza, franceza și germana la nivel de limbă nativă. A călătorit și a scris cărți despre experiențele sale. La ai ei 50 de ani, ea continua să studieze limbi noi. Pentru Kato, niciodată nu era târziu pentru provocări.

J.R.R. Tolkien

Tolken este cunoscut pentru includerea limbilor invetate, precum limba elfilor în lumea sa fictivă din mijlocul pământului. Dacă ați citit „Lordul inelelor” sau „Hobbit”, această limbă ar putea părea nimic mai mult decât o bolboroseală la prima vedere, dar adevărul este că mulți posedă gramatica și semantica acestei limbi comparabilă cu oricare limbă, chiar dacă vocabularul ei nu este atît de vast.

Totul a început de la mama sa care l-a învățat latina, franceza și germana de la o vârstă fragedă. Dragostea tânărului Tolkien pentru limbi l-a determinat să însușească mai multe limbi în viața sa. Preferata lui a fost limba finlandeză, o pasiune declanșată de descoperirea unei cărți de gramatică finlandeză, spunând că e ca și cum ai intra într-un beci cu sticle de vin pe care nu le-ai gustat niciodată. Finlandeza l-a inspirat să creeze quenya, o limbă superioară limbii elfilor. Dragostea sa pentru limba galeză a influențat invenția limbii sindarineze, a doua cea mai complexă limbă inventată de el.

Primele sale incursiuni în crearea limbilor le-a dobâbdit în tinerețe cu Animalic și Nevbosh, cooperând mai târziu cu verișorul său Mary Incledon. Creațiile lingvistice a lui Tolken sunt: noldorineza, nafarineza, eldarineza comună, queniana și sindarineza, goldorineza, telerineza, ilkorineza, doriathrineza, avarineza, rohirrica, și adunaica. De asemenea, el cunoștea limbile: galeza, finlandeza, latina, franceza, germana, dar și greaca, engleza veche, gotica, italiana, norvegiana veche și spaniola.

Tolkien era fascinat nu atât de gramatică, cât de cultura, istoria și evoluția limbilor. El nu credea că limbile trebuie învățate pentru o cauză economică sau practică, dar pentru dragostea față de ele.

Lombo vedea studierea limbilor din punct de vedere practic și util, ceea ce era diametral opus cu conceția lui Tolkien care studia și crea limbile fără nici un scop, doar că iubea ceea ce făcea. Orice abordare nu vi s-ar potrivi, nu uitați niciodată plăcerea pe care v-o poate oferi studierea unei limbi, până la urmă dragostea și ascinarea vă va ține motivați. Vorbește o limbă de parcă ai fi vrut din totdeauna s-o vorbești.