De trei ani, Andrei Șerepitco locuiește în orașul Ostrava din nord-estul Cehiei. Tânărul este student la Ostravská Univerzita (Universitatea din Ostrava), unde urmează un program de licență în Filologia Limbii Engleze. În continuare vă povestim despre experiențele culinare pe care le-a trăit acesta în inima vechii Europe până-n prezent.

Andrei a ales să-și continue studiile în Republica Cehă din mai multe motive. Primul și cel mai tentant era că poate studia gratuit. „Doar că pentru asta trebuie să studiezi în limba cehă și eu asta nu știam. Totuși, deoarece cunoșteam engleza, am ales să rămân aici și să achit contractul. Am achitat doar pentru primul an. După, am înțeles că eu pot să învăț gratis și fără ca să știu ceha, căci colegii mei nu prea folosesc această limbă la ore. Am reaplicat și acum studiez gratis.”

Alte trei avantaje ale studiilor în Ostrava pe care le-a enumerat tânărul sunt costul accesibil al traiului, distanța relativ mică față de Moldova și faptul că are o relație bună cu limbile slavice. „Acasă vorbesc mai mult limba rusă, bunica mea vorbea limba ucraineană, iar eu credeam că, fiind o limbă slavă, limba cehă nu va reprezenta o problemă în procesul de adaptare. Adevărul e că acum vocabularul meu în ceea ce privește aspectele gramaticale în cehă este foarte bun, însă uneori pot uita cum să mă prezint în această limbă. Înțeleg mult mai bine decât vorbesc – de aproximativ trei ori mai bine. Totuși, cehii îmi spun că, pentru cineva care nu a studiat limba, vorbesc destul de bine.”

Înainte să ne vorbească despre deschiderea localnicilor de a împărtăși cu cei veniți în țara lor informații despre bucătăria cehă, Andrei a menționat că între locuitorii din Ostrava și cei din alte regiuni există câteva diferențe. De exemplu, tânărul spune că cei din capitală sunt mai deschiși, asta pentru că orașul este mereu plin de turiști, în timp ce ostravienii sunt mult mai direcți și, la prima vedere, par distanți, ca și cum nu le placi. Potrivit lui, motivul este că Ostrava e un oraș mai puțin cunoscut, adesea fiind neglijat și ignorat.

„Deși oamenii de aici pot părea severi, dacă reușești să creezi o conexiune cu ei, relațiile devin foarte puternice. Faptul că îți spun mereu adevărul și sunt sinceri cu tine mă învață multe, iar pentru această experiență sunt recunoscător. Apropo, profesoara mea de la universitate mereu compară cehii cu nucile de cocos – cu o coajă groasă, dar un interior moale, iar americanii – cu piersicii, adică moi la exterior, dar cu sâmbure tare în interior. Eu cred că această comparație se potrivește și pentru locuitorii din Praga, și pentru cei din Ostrava.”

Cu toate acestea, Andrei crede că o trăsătură comună între locuitorii din Ostrava și cei din Praga este mândria lor față de cultura, istoria și realizările cehe. „În general, cehilor le place să vorbească despre mâncarea lor, dar nu sunt prea dispuși să te invite la prânz sau la cină și să plătească pentru tine. Spre deosebire de moldoveni, care ar face orice pentru alții, cehii sunt mai reținuți. Pare neobișnuit pentru mine, pentru că am văzut alte chestii crescând în Moldova. Apropo, aș compara moldovenii cu niște struguri – moi la exterior, moi în interior, poate câteodată mai nimerește câte un sâmbure care îți stă în gât.”

Pe de altă parte, tânărul spune că cehii sunt foarte generoși în ceea ce privește băuturile, iar acest aspect face parte din cultura lor. Mesele sunt adesea însoțite de băuturi, iar generozitatea nu se referă doar la cantitate, dar și la varietatea oferită.

Prima curiozitate pe care a aflat-o Andrei despre bucătăria cehă e că aceasta nu cuprinde franzela, atât de specifică Republicii Moldova. „Cehii nu știu ce este un baton și asta este o problemă pentru mine. Au pâine integrală și de alte tipuri, dar pur și simplu franzelă nu există. Cum poți mânca fără așa ceva?”

O altă chestiune pe care a remarcat-o e că mâncarea nu e deloc healthy. „Sunt multe bucate grase, prăjite, e multă carne – porc, vită, rață – și diferite sosuri. Deși nu este picantă, cel puțin pentru mine, nu pare sănătoasă.”

Potrivit lui, cel mai apreciat fel de mâncare în Republica Cehă este svíčková omačká – carne de vită pregătită într-un sos cremos pe bază de smântână, legume (morcovi, ceapă, țelină), condimente și supă. Carnea este adesea fiartă, iar apoi servită cu sosul dens. De obicei, este însoțită de knedlíky – găluște preparate din aluat sau din cartofi. „Arată de parcă pot absorbi absolut orice sos și sunt folosite cu aproximativ toate bucatele principale. Totodată, acestea pot fi și desert, atunci când sunt umplute cu diferite tipuri de gem sau cu fructe proaspete.”

La fel de popular în Cehia este guláš-ul. Deși este originar din Ungaria, cehii îl adoră și-l mănâncă foarte des. Mai mult decât atât, l-au adaptat gusturilor lor – mai gros și mai consistent, având o textură apropiată de o tocăniță. Ingredientele principale includ carnea (de obicei de vită, dar și de porc), multă ceapă, boiaua dulce, usturoiul, chimenul și, uneori, sosul de roșii pentru un plus de aromă. Evident, și acest fel de mâncare este servit cu knedlíky: „Mie îmi place tare mult, fie că îl servesc cu pâine, fie cu knedlíky, nu contează”.

Următorul preparat de pe lista celor preferate de cehi este un produs de patiserie numit rohlík – alternativă a knedlíky. Acesta are forma unui corn și un gust neutru, fiind potrivit atât pentru preparate sărate, cât și pentru acelea dulci. „Oamenii întind pe rohlík diverse creme și sosuri, numite pomazánky, iar uneori adaugă șuncă în interior. Este un mic-dejun clasic pentru ei, consumat frecvent și în cantități mari.”

Ceva similar este houska, făcută din făină, apă, drojdie și sare, cu formă rotundă sau ovală și crustă moale. Adesea, aceasta este consumată cu pochoutkový salát – salată similară cu cea Olivier, dar fără salam parizer. În general, Andrei spune că oamenii din Cehia se împart în două categorii: unii mănâncă rohlík, iar alții – houska. El face parte din categoria celor care aleg houska.

„Mai este o chestiune tare importantă, care m-a surprins. E vorba despre cașcavalul prăjit, care este cunoscut printre localnici ca smažený sýr. Apropo, aici am înțeles că totul se prăjește. O perioadă, mâncam conopidă prăjită și credeam că mănânc carne, pentru că la gust sunt foarte asemănătoare.”

De asemenea, Andrei ne-a povestit că cehilor le place tare mult peștele prăjit, mai ales crapul. Ei îl numesc smažený kapr și îl mănâncă în perioada sărbătorilor de iarnă. Totodată, aceștia adoră supele. Potrivit lui, cele mai populare în rândul localnicilor sunt česnečka – preparată din usturoi, supă de pui sau de legume, cartofi și uneori crutoane prăjite sau brânză rasă – și kulajda – preparată din ciuperci, smântână, ouă și cartofi, adesea servită cu ierburi proaspete și crutoane. „Pentru mine ele sunt, câteodată, sărate, dar oamenii de aici le mănâncă des.”

Adesea, localnicii mănâncă nu doar supe, ci și vepřové koleno – genunchi de porc fraged și suculent, gătit în cuptor sau pe grătar și servit cu cartofi, varză sau pâine proaspătă: „Pentru mine e too much, cum zice moldoveanul, dar prietenilor mei din Moldova le-a plăcut”.

Astfel, tânărul nu a gustat niciodată doar trei feluri de mâncare specifice Republicii Cehe: vepřové koleno, căci pentru el e prea mult, svíčková omačká, deoarece și-a impus regula de a nu mânca niciun fel de mâncare tradițional fără să fie ghidat de vreun localnic, și smažený kapr, întrucât de fiecare dată când era invitat la o asemenea cină era ocupat cu studiile.

În ceea ce privește deserturile cehe, Andrei a enumerat câteva foarte populare: trdelník, bábovka, tvarohové knedliky, ovocné knedliky, cukrovi, šišky s mákem și palačinky. Dar hai să le luăm pe rând.

# Trdelník este un tip de prăjitură din aluat dospit, care este modelat în formă de cilindru și prăjit pe un rotisor sau la cuptor. După ce este gătit, trdelník este acoperit cu zahăr și nucă măcinată sau scorțișoară, iar uneori este umplut cu diverse ingrediente, cum ar fi ciocolată, frișcă sau înghețată. „Eu nu sunt un mare fan al dulciurilor și nu le consum prea des, dar le-am gustat de câteva ori și mi s-au părut ok. Sunt destul de dulci pentru mine, dar plusul este că se prepară pe loc și sunt foarte moi.”

# Bábovka este o prăjitură pufoasă, de obicei preparată dintr-un aluat simplu de pandișpan, care poate include ingrediente adiționale precum cacao, nuci, fructe sau ciocolată: „Seamănă cu checurile noastre”.

# Tvarohové knedlíky sunt un tip de găluște preparate dintr-un aluat pe bază de făină, cartofi și ouă, umplute cu brânză proaspătă de vaci. De obicei, ele sunt fierte și apoi acoperite cu unt topit și presărate cu zahăr sau scorțișoară. În unele variante, pot fi servite și cu smântână sau cu un sos de fructe, cum ar fi cel de prune sau cireșe.

# Ovocné knedlíky sunt aceleași găluște gătite din aluat, doar că umplute cu fructe proaspete, cum ar fi prune, caise sau cireșe. După ce sunt fierte, acestea sunt, de obicei, servite cu unt topit, zahăr și, uneori, smântână.

# Cukroví sunt un tip de biscuiți, gătiți mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă. Pot fi de diferite forme și pot avea diferite arome. Printre cele mai comune tipuri de cukroví se numără prăjiturile în formă de stele, brăduți de Crăciun sau cercuri, care sunt adesea decorate cu zahăr pudră, glazură sau nuci măcinate.

# Šišky s mákem sunt niște gogoși prăjite, acoperite cu mac măcinat, zahăr și, uneori, un strop de unt topit. Ceva timp în urmă, Andrei a avut ocazia să le guste. „Le-am încercat la o grădiniță. Lucram ca prof și am fost invitat să iau prânzul împreună cu copilașii. Mi-au părut stranii la gust, păreau dulci și nu în același timp. Dar a fost interesantă experiența.”

„Băuturile sunt partea mea preferată, pentru că despre asta știu puțin mai mult. Ca să te adaptezi și să fii acceptat în Republica Cehă, trebuie să bei. Înainte credeam că este un stereotip că oamenii de aici beau bere mereu, dar nu, în niciun caz. Eu, când am venit aici, am rămas șocat. La 11 dimineața, oamenii deja stau cu berea în mână.”

Potrivit lui Andrei, berea este o parte importantă a culturii cehe și are o calitate foarte bună. În majoritatea magazinelor, aceasta este chiar mai ieftină decât apa potabilă.

„Există mai multe tipuri de bere. În Moldova, știu că este populară Kozel, dar aici nu se consideră deosebit de bună. Aici sunt Pilsner Urquell, Radegast și Budvar. Totuși, în general, berea la halbă este cea mai populară.”

Pe lângă bere, Andrei spune că în Cehia este popular lichiorul becherovka, rachiul din prune slivovice și rachiul din ienupăr borovička.

„Una dintre cele mai populare băuturi nealcoolice este Kofola – un echivalent al Coca-Cola, originară din Cehia. Oamenii de aici sunt foarte mândri de această băutură și știu chiar multe persoane cărora într-adevăr le place.”

Andrei a avut ocazia să le prezinte cehilor bucătăria moldovenească de mai multe ori. „Am susținut mai multe prezentări despre țara și cultura noastră la universitatea unde studiez. De asemenea, am participat la mai multe evenimente organizate în alte universități.”

Astfel, de două ori, tânărul a pregătit desertul tradițional Cușma lui Guguță, cu ajutorul a mai multor persoane, cărora le zicea ce pași trebuie să urmeze. „A doua oară nici nu am reușit să o gust. Am tăiat-o, am lăsat-o pe masă și m-am dus să aduc niște scaune. Când m-am întors, nu mai era nimic.”

De asemenea, a avut ocazia să pregătească și plăcinte, adaptând rețeta tradițională. În loc să facă aluat de la zero, a folosit foi de lavaș: „Așa e mai guilty pleasure”. Potrivit lui, localnicii au apreciat și de data aceasta bucătăria moldovenească.

Deși nu întotdeauna are ocazia să pregătească mâncăruri tradiționale, tânărul nu ezită să devină un ambasador al culturii moldovenești ori de câte ori are ocazia. El vorbește despre țara sa cu mult drag și entuziasm în cadrul fiecărui eveniment la care participă și, mai mult decât atât, deseori încearcă să organizeze diferite jocuri sau activități interactive pentru cei care-l ascultă. De câteva ori a creat chiar și rebusuri tematice, astfel încât străinii să ne cunoască mai bine.

Ingrediente necesare:
# 900 g mușchi sau șnițel de vită;
# 680 g ceapă;
# 4 linguri de untură de porc (sau ulei de floarea soarelui/rapiță);
# 2 linguri de pastă de tomate;
# 1 linguriță de semințe de chimen zdrobite sau măcinate;
# 2 linguri de paprică dulce;
# 4 frunze de dafin;
# 1 linguriță de maghiran uscat;
# 4 căței de usturoi curățați de coajă și presați;
# 1⁄4 linguriță piper negru măcinat;
# 2 lingurițe de sare;
# 1 lingură de făină de grâu pentru a îngroșa gulașul;
# 960 ml de apă, opțional.

Pasul #1. Decojiți 680 g ceapă și tăiați-o mărunt. Tăiați 900 g mușchi sau șnițel de vită în cubulețe. Zdrobiți sau măcinați o linguriță de semințe de chimen.

Pasul #2. Topiți patru linguri de untură de porc la foc mediu-mare într-o cratiță cu fund gros. Prăjiți ceapa până aproape se rumenește. La final, adăugați semințele de chimen și amestecați încă un minut.

Pasul #3. Adăugați bucățile de carne de vită, condimentați cu două lingurițe de sare și prăjiți-le din toate părțile până când se creează o crustă maro aurie. Așteptați până carnea va elibera puțin suc. Amestecați frecvent și răzuiți resturile arse de pe fundul oalei cu o spatulă de lemn. Dacă este necesar, reduceți focul sau adăugați o lingură sau două de apă.

Pasul #4. Porniți aragazul la foc mediu și adăugați un sfert de linguriță de piper negru măcinat, două linguri de paprică dulce și două linguri de pastă de roșii. Prăjiți timp de un minut amestecând în continuu. Adăugați una-două linguri de apă pentru a preveni arderea.

Pasul #5. Turnați 960 ml de apă, astfel încât carnea să fie aproape acoperită. Adăugați patru frunze de dafin. Aduceți la fierbere, reduceți focul la minimum, acoperiți cu un capac și lăsați carnea să fiarbă timp de două-2,5 ore sau până se înmoaie.

Pasul #6. Verificați guláš-ul din când în când. Adăugați puțină apă dacă nivelul de lichid din oală scade. Dacă apă este destulă, gătiți-l neacoperit până la sfârșit. Amestecați periodic.

Pasul #7. Când cuburile de vită devin moi, adăugați făină pentru a îngroșa tocănița.

Pasul #8. Îndepărtați frunzele de dafin, adăugați patru căței de usturoi și o linguriță de maghiran uscat. Amestecați bine. Condimentați cu sare după gust. Acoperiți cu un capac și lăsați să se odihnească timp de 10 minute.

Pasul #9. Serviți gulașul într-un bol adânc, cu o bucată de pâine sau knedlíky. Puneți deasupra câteva cercuri de ceapă crudă și presărați puțin pătrunjel verde. Poftă bună!

Timp total de pregătire: două ore și 30 de minute
Randament: șase porții

Rețeta a fost preluată de pe cooklikeczechs.com.

Preluat de la: diez.md