La câteva minute de campusul Universității Tehnice a Moldovei din sectorul Râșcani se află una dintre cele mai verzi zone ale capitalei – „Lunca Gâștei”. Deși este inclusă în categoria de parc silvic și ocupă 230 de hectare între cartierul Poșta Veche campusul UTM și cimitirul „Sfântul Lazăr”, zona a devenit în ultimii ani tot mai puțin accesibilă din cauza deșeurilor.

„Lunca Gâștei” face parte din sistemul de păduri-parc create în jurul capitalei în anii 1960 și se întinde pe aproximativ 230 de hectare. Zona este amplasată pe două coline. În trecut aici exista un lac de acumulare alimentat de un pârâu, afluent de stânga al râului Bâc, care traversa întreaga vale, iar localnicii își aduc aminte că în zonă puteau fi întâlnite căprioare și chiar mistreți veniți din alte păduri.

Astăzi, o parte dintre elementele care au existat în trecut în parcul silvic au dispărut. Lacul este secat, iar multe dintre traseele utilizate cândva de locuitorii din zonă sunt evitate din cauza deșeurilor, a câinilor maidanezi și a copacilor căzuți.

Tocmai aceste probleme au determinat-o pe Oana Paun, președinta ONG-ului Recycline Unity, să se implice. Văzând cum una dintre cele mai mari zone verzi ale capitalei devine tot mai poluată și mai puțin accesibilă, ea a decis să inițieze un proiect dedicat revitalizării parcului silvic. Cu sprijinul programului Tulip Youth Academy, organizat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova în parteneriat cu Asociația ADEPT, a lansat proiectul de salubrizare și educație ecologică „Restaurarea pădurii «Lunca Gâștei»”.

„Pentru mine este o problemă pe care am văzut-o dezvoltându-se în timp. Locuiesc în această regiune și am observat treptat cum pădurea a devenit tot mai poluată. Mi se pare firesc să avem spații verzi curate și accesibile”, povestește coordonatoarea proiectului.

Timp de opt luni „Lunca Gâștei” a devenit locul unor acțiuni prin care organizatorii au încercat să schimbe atât aspectul zonei, cât și atitudinea oamenilor față de mediu. Aproximativ 150 de persoane s-au implicat în salubrizări, ateliere de creare a pancartelor cu mesaje ecologice și sesiuni informative.

Primele activități din cadrul proiectului au fost dedicate salubrizării zonei din apropierea campusului universitar. Între octombrie 2025 și aprilie 2026 au fost organizate trei acțiuni de curățenie, la care s-au alăturat elevi, studenți, profesori, activiști de mediu, reprezentanți ai administrației campusului Mircești al Universității Tehnice a Moldovei și locuitori ai orașului. În total, voluntarii au colectat și evacuat aproximativ 500 de saci de deșeuri.

Porivit Oanei Paun, „printre cele mai implicate grupuri s-au numărat elevii Liceului Teoretic „Principesa Natalia Dadiani”, care au oferit un exemplu de responsabilitate și spirit civic în cadrul celei de-a doua salubrizări, desfășurate în luna martie. Deși în acea zi vremea a fost nefavorabilă, cu ploi continue și dificultăți în stabilirea unei zile potrivite pentru activitate, Senatul și membrii Departamentului Ecologic al instituției au reușit să mobilizeze elevii dornici să participe, iar timp de două ore am colectat deșeurile împreună.

Sursă: Gheorghe Galbura

Pe parcursul celor trei acțiuni de salubrizare voluntarii au colectat în principal deșeuri din plastic, sticlă și metal, însă au găsit și mobilier vechi abandonat în parcul silvic. „Plasticul rămâne problema principală, însă am scos din pădure inclusiv dulapuri, paturi, fotolii, uși, oglinzi și covoare”, spune coordonatoarea proiectului.

Pe lângă acțiunile de salubrizare, organizatorii au încercat să atragă atenția asupra protejării spațiilor verzi prin metode creative.

În perioada rece a anului a fost organizat un atelier de pictat a pancartelor cu mesaje ecologice, desfășurat în colaborare cu Centrul de educație nonformală „Diversitate”. La activitate au participat adolescenți, tineri, părinți și copii dornici de a contribui la sensibilizarea comunității privind protecția mediului. Unii dintre participanți au fost beneficiari ai programelor educaționale desfășurate de centru.

Rezultatul atelierului a fost realizarea a opt pancarte amplasate ulterior în parcul silvic. „Scopul nostru a fost să organizăm un proiect creativ, nu doar acțiuni de curățenie. Prin atelierul de creare de pancarte am vrut ca tinerii să creeze mesaje care să-i pună pe oameni pe gânduri atunci când vizitează zonele verzi din Chișinău. Pancartele nu sunt pentru promovarea proiectului, ci pentru a lăsa o amprentă de durată în spațiul public”, a menționat Oana.

Mesajele au fost scrise în română, rusă și engleză și transmit îndemnuri simple privind respectarea naturii. Unele dintre ele amintesc vizitatorilor că „ce lași în urmă vorbește despre tine” iar altele, prin imagini, promovează responsabilitatea față de mediul înconjurător.

Una dintre pancarte amintește că noi suntem doar „oaspeți ai pădurii”. Coțofana, sturzul cântător, cinteza, măcăleandrul și mierla sunt doar câțiva dintre adevărații stăpâni ai parcului silvic „Lunca Gâștei”, specii pentru care acest spațiu reprezintă casa lor permanentă. Pancartele amplasate în pădure amintesc oamenilor că este important să protejăm acest spațiu natural, pentru a asigura supraviețuirea speciilor care îl locuiesc.

Sursă: Oana Paun/arhivă personală

Organizatorii au desfășurat sesiuni informative atât cu participanții la salubrizări, cât și cu studenții Facultății de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului din cadrul Universității Tehnice a Moldovei.

În cadrul întâlnirilor au fost abordate subiecte ecologice, precum problemele de mediu din Republica Moldova, situația ecologică a zonei „Lunca Gâștei”, gestionarea și reciclarea deșeurilor și acțiunile pe care le poate întreprinde fiecare cetățean pentru reducerea poluării. Scopul acestor informări a fost conștientizarea și responsabilizarea participanților cu privire la protecția mediului.

Potrivit organizatoarei, după una dintre sesiunile informative au fost observate și unele efecte concrete, inclusiv inițiative de colectare separată a deșeurilor în cadrul facultății. „În urma acelei sesiuni a fost inițiat procesul de sortare a deșeurilor, inclusiv separarea plasticului de tipurile 2 și 5, colectat de Recycline pentru reciclare.”

Oana Paun este convinsă că inițiativele locale pot porni și cu resurse minime: câțiva oameni, câteva perechi de mănuși, saci și dorința de a schimba ceva în comunitate. „În fiecare sector al Chișinăului există o pretură, la care cei care cunosc o zonă poluată din sectorul lor și sunt interesați de acțiuni de voluntariat se pot adresa pentru a primi gratuit mănuși, saci și, după caz, transport.”

Deși rezultatele proiectului sunt vizibile, Oana spune că miza principală nu a fost curățarea completă a pădurii, ci mobilizarea comunității în jurul unei probleme comune.

„Nu cred că am rezolvat problema. Trei acțiuni de salubrizare nu pot schimba peste noapte o pădure de asemenea dimensiuni. Dar cred că am reușit să atragem atenția asupra ei și să arătăm că prin intermediul unei inițiative mici poți face lucruri mari. Uneori este suficient să stabilești o zi, să iei câteva mănuși și saci și oamenii ți se vor alătura.”

Parcul silvic „Lunca Gâștei” rămâne una dintre cele mai valoroase zone naturale ale Chișinăului. Pentru ca acesta să devină din nou un loc sigur și accesibil pentru locuitori, va fi nevoie atât de implicarea cetățenilor, cât și de atenția constantă a autorităților.

În acest context, Oana Paun și colegii săi de la Platforma Climatică intenționează să organizeze o masă rotundă privind viitorul parcului silvic „Lunca Gâștei” și modalitățile de protejare a acestuia. Inițiativa își propune să aducă la aceeași masă activiști, reprezentanți ai instituțiilor de mediu, autorități și alți actori-cheie din domeniu, pentru a crea un cadru de discuții care să contribuie la găsirea unor soluții pe termen lung pentru această zonă naturală. Cei interesați sunt invitați să urmărească evoluția acestei inițiative și să participe la eveniment. Toate detaliile logistice vor fi publicate pe pagina de Facebook a Platformei Climatice, precum și pe pagina oficială de Facebook a Oanei Paun.

Preluat de la: diez.md