Tatiana Gordînscaia își dezvoltă cariera într-un domeniu de activitate considerat în societatea noastră pentru bărbați – ingineria. Acesta este jobul ei de bază, însă nu și unicul. Femeia este cunoscută și ca fondatoarea studioului de dans din Chișinău Tango Argentino Moldova, fiind în același timp dansatoare profesionistă și antrenoare de tango. Dacă vă este interesant cum reușește să le îmbine pe ambele în viața de zi cu zi și de ce nu a ales o singură cale, spor la lectură!
Protagonista materialului nostru activează în calitate de specialistă în inginerie și protecția apelor de când a absolvit Universitatea Tehnică a Moldovei, Facultatea de Urbanism și Arhitectură, adică de circa 15 ani. Tot de atunci dansează tango, dar cert este că dansul, în general, era pe primul loc pentru ea încă de la vârsta de trei ani.
„Mama mea își dorea să învețe la un colegiu de coregrafie, dar pentru că nu a trecut examenul, a decis să depună actele la facultatea de construcții. Așa că să dansez eu e cumva visul ei”, povestește Tatiana.
La trei ani, mama sa a dus-o pentru prima dată la dansuri. Profesoara de acolo testa abilitățile copiilor prin intermediul unor exerciții ritmice cu bătăi din palme și, deși Tatiana nu simțea deloc ritmul, oricum a fost acceptată. Acum, ea este sigură că afirmația „persoanele care nu au auz muzical înnăscut nu pot dansa” este doar un mit – totul se dezvoltă.
Cu toate acestea, pentru că „dansurile nu reprezintă o specialitate”, după finalizarea liceului, Tatiana a decis să depună actele la UTM.
„Părinții îmi ziceau că în viață trebuie să ai o specialitate, așa că, ei fiind ingineri, am mers la inginerie. Ceea ce este fain e că tatăl meu acum spune că niciodată nu s-ar fi gândit la faptul că dansurile mă pot hrăni mai mult decât ingineria. De exemplu, în perioada de după universitate eu lucram și ca ingineră, dar și ca antrenoare de fitness, dansuri, iar pentru câteva antrenamente primisem atunci mai mult decât pentru trei luni de activitate în inginerie.”
Totuși, Tatiana nu a renunțat nici la una, nici la alta, ci a mers cu ambele în paralel. La vârsta de 22 de ani, a ales să practice tangoul conștient, pentru că a atras-o estetica și frumosul acestuia. Îi plăcea faptul că partenerii sunt îmbrăcați elegant, că dau dovadă de respect reciproc și că acest dans e, de fapt, o întreagă filosofie.
„În timp, tangoul m-a schimbat mult. M-a învățat să-mi ascult partenerul și să fiu mereu în contact cu el, întrucât acest dans este improvizație. În general, eu cred că tangoul este un exemplu pentru relații, nefiind despre impunere sau supunere, ci despre posibilitatea de a alege.”
După ce a terminat studiile, protagonista materialului nostru avea visul să ajungă în Buenos Aires (Argentina). Pentru a agonisi bani și a-și atinge scopul, Tatiana a lucrat trei ani. Ajunsă acolo, a înțeles că mai are un vis: să aducă și să instaleze pe ușile vestiarelor studioului său de dans tăblițele Mujeres (femei) și Machos (bărbați).
„Le-am adus și le-am instalat, iar acum când le văd îmi amintesc că visurile pot deveni realitate. De fapt, eu mereu am fost învățată să-mi ating scopurile. Credeam că trebuie să fiu cea mai bună, chiar perfectă. Probabil pe unii aceste gânduri îi pot face să devină clienții psihoterapeutului, dar pe mine anume asta m-a ajutat să nu simt oboseală și să obțin ceea ce vreau.”
De fapt, chiar și deviza Tatianei este: „Cine nu vrea – caută motive, cine vrea – caută soluții”.
Activând simultan la două joburi, oboseala e inevitabilă. Tatiana recunoaște că e foarte solicitant să mergi la o muncă de birou câte opt ore în fiecare zi, după care să exersezi mai multe ore mișcări plutitoare de tango cu discipolii care vin la școala de dans: „Când aveam 25 de ani, nu credeam că va fi așa, mereu ziceam că am energie și că totul va fi bine. După 30 însă, dacă nu dormi noaptea, te simți rău dimineața.”
Cu toate acestea, tânăra nu vrea să renunțe la vreuna dintre pasiunile ei – ingineria și dansurile. Ea este conștientă de alegerile ei, respectiv și le asumă. Mai mult, dacă unii preferă odihna pasivă, intervievata noastră o preferă pe cea activă. Dacă nu are ceva programat pentru timpul din afara orelor de muncă, continuă să lucreze și să prelucreze idei, de aceea tangoul este o soluție foarte bună pentru ea, ajutând-o să se recreeze.
O altă dificultate pentru Tatiana reprezintă lucrul cu oamenii noi, deoarece fiecare are viziunile sale. Mai ales în ultimii ani, când atitudinea majorității față de mai multe chestiuni s-a schimbat.
Tatiana zice că nu prea s-a confruntat cu stereotipuri în experiența sa de specialistă în inginerie, dar a asistat la mai multe momente în care inginerele erau discriminate de colegii lor. Acest lucru se întâmplă fiindcă, potrivit Global Gender Gap Report 2023, femeile sunt încă subreprezentate în STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) – doar 29,2 % din 146 de țări evaluate, comparativ cu aproape 50 % din ocupațiile non-STEM.
Totodată, îmbucurător este faptul că mediile și timpurile se schimbă. Astfel, Tatiana lucrează într-o companie care apreciază în egală măsură atât bărbații, cât și femeile, ceea ce înseamnă că toți se respectă reciproc, opiniile fiecărei persoane, indiferent de gen, fiind ascultate și apreciate, iar salariile fiind direct proporționale cu abilitățile muncitorilor.
Potrivit Tatianei, dacă nu știți exact ce cale să alegeți în viață, trebuie să vă urmați inima și să aveți încredere în ceea ce faceți, căci doar așa veți obține totul.
La început, când există suficientă energie și multă dorință, e bine să încercați totul, căci niciodată nu puteți ști unde vă vei simți mai bine sau unde veți câștiga mai mult.
Preluat de la: diez.md
