Copiii se pot confrunta cu o serie de afecţiuni dermatologice, influenţate de procesul de creştere, dezvoltare şi maturare a întregului organism. Cea mai frecventă problemă a pielii în cazul micuţilor este, de departe, dermatita atopică, afecţiune ce poate avea complicaţii severe, mai ales în sezonul rece.

Dermatita atopică este o afecţiune inflamatoare a pielii, necontagioasă, cu evoluţie cronică cu pusee acute. Cele mei importante manifestări sunt pielea uscată, asociată cu prurit intens. De regulă, apare în cazul copiilor cu istoric familial de atopie: dermatită atopică, astm bronşic şi rino-conjunctivită alergică.

„Se pare că dermatita atopică afectează unul din cinci copii şi îşi are debutul cel mai frecvent în primul an de viaţă, cu remisiune spontană înainte de adolescenţă, în majoritatea cazurilor. Se pare că afecţiunea apare din cauza interacţiunii complexe între factorii de mediu, gene de susceptibilitate, disfuncţii ale barierei cutanate şi alterări în funcţionarea sistemului imunitar. Se caracterizează prin piele uscată şi pusee de eczemă extrem de pruriginoase, cu o distribuţie caracteristică. 

Diagnosticul se pune în general clinic, de medicul pediatru sau de medicul dermatolog”, explică pentru CSID Dr. Adriana Diaconeasa, medic primar dermato-venerologie şi dermato-pediatrie la clinica Bioderm.

Factorii care agravează boala:

• Factorii de mediu: temperaturi extreme, umiditate ridicatăsau dimpotriva scăzută, uneori chiar expunerea la soare;
• Iritanţii topici: săpunuri, creme, loţiuni, solvenţi, degresanţi, detergenţi etc.; 
• Hainele sintetice, din lână, prea groase sau prea călduroase;
• Efortul fizic, transpiraţia;
• Anumite alimente: lapte, ciocolată, nuci, alune, peşte, carne de porc, coloranţi, conservanţi, aditivi etc.
• Pneumoalergeni: praf, polen, părul de animale, etc;
• Factorii infecţioşi: infecţii cu stafilococul auriu, pitirosporum;
• Factorii hormonali

„În ce priveşte relaţia cu alergiile, trebuie să ştim că persoanele atopice pot dezvolta multiple sensibilizări la factorii de mediu mediate IgE (inclusiv alergii alimentare), precum şi faptul că au anomalii ale barierei cutanate care predispun la dezvoltarea hipersensibilizarilor cutanate de tip întârziat.

Peste 50% dintre copii în primii doi ani de viaţă nu au semne de sensibilizare mediată prin IgE, dar devin sensibilizaţi cu timpul. Din acest motiv, prezenţa sensibilizării trebuie atent investigată şi eventual tratată, pentru a preveni complicaţii ulterioare şi progresia marşului atopic, cu alte cuvinte evoluţia spre rinită şi astm bronşic alergic”, atrage atenţia Dr. Adriana Diaconeasa.

Îngrijirea cu produse emoliente, extrem de importantă

Cele mai importante sfaturi de tratament sunt cele legate de îngrijirea adecvată cu produse emoliente dermato-cosmetice. O îngrijire corectă, sub suprevegherea medicului, determină o frecvenţă mai scăzută a puseelor de eczemă, care devin de asemenea, mai uşoare, iar tratamentul medicamentos nu mai este necesar.

„Totuşi, părinţii trebuie să ştie că prima linie de tratament medicamentos în dermatita atopică moderată şi severă o reprezintă dermato-corticoizii topici. Aceştia trebuie aplicaţi la indicaţia medicului, în cantităţile şi pe perioadele indicate. În aceste condiţii, sunt o medicaţie sigură şi necesară.

Consecinţele netratătrii eficiente ale puseului de dermatită atopică sunt mult mai periculoase decât potenţialele efecte adverse ale preparatelor cortizonice, care sunt, de fapt,  neglijabile în condiţiile unei aplicări corecte”, conchide medicul dermatolog pentru Ce se întâmplă, doctore?