În această seară se va desfășura finala celei de-a 69-a ediții a concursului Eurovision Song Contest 2025. Pe scena de la Basel nu va evolua niciun reprezentant al Republicii Moldova, după ce țara noastră a decis să se retragă din cadrul competiției. De la debutul național la Eurovision în 2005 și până în prezent, datorită prestațiilor și melodiilor memorabile, Moldova a cucerit numeroși fani naționali și internaționali. Pentru unii dintre ei, Eurovisionul este un al doilea Revelion, iar pentru alții – un fel de Jocurile Olimpice sau Liga Campionilor, dar cu muzică. Am discutat cu câțiva fani ai concursului pentru a înțelege dacă avem un cult al Eurovisionului acasă și de ce moldovenilor le place să urmărească competiția în fiecare an.
Vadim, Vanya, Cătălina și Mihaela urmăresc cu regularitate Eurovisionul. Deși în viața de zi cu zi fiecare își ocupă timpul cu propriile activități, un lucru este cert – toți patru împărtășesc același interes pentru Eurovision.
Era anul 2006, când Moldova participa pentru a doua oară la Eurovision, iar Vanya îl urmărea pentru prima dată. Avea 10 ani, iar show-ul care a apărut pe ecranul televizorului era ceva ce nu mai văzuse până atunci. Pe scenă evolua trupa Lordi din Finlanda, cu piesa Hard Rock Hallelujah, ceea ce pentru Vanya a reprezentat un șoc la acel moment. „Îmi amintesc în mod deosebit momentul în care a început sistemul de votare. De atunci, aștept Eurovisionul în fiecare an. Ulterior, am început să citesc mai mult despre concurs și participanți.”
Vadim a urmărit pentru prima dată concursul în anul 2007, într-o după-amiază plictisitoare, povestește el. Își amintește că pe scenă cânta o artistă din Georgia, în momentul în care butona canalele. „Mi-a atras atenția. Habar n-aveam cum sună muzica lor. Am rămas cu ochii lipiți de ecran, curios să vizionez și alte națiuni. Apoi a intrat Natalia Barbu cu piesa Fight. Vocea ei, energia, momentul ăla de climax care mi-a dat fiori pe șira spinării. Am simțit un val de mândrie, de parcă Moldova juca o finală de Champions League. Aceea a fost clipa în care am devenit fan Eurovision, iar de atunci, nu l-am mai ratat niciodată.”
Tot în 2007, Mihaela a urmărit competiția în premieră. Avea șase ani pe atunci, iar cântecul Nataliei Barbu a rămas pentru mult timp melodia ei preferată. „Chiar dacă eram mică, îmi amintesc conștient momentul în care am urmărit concursul la televizor pentru prima dată.”
Un an mai târziu, prin 2008, și Cătălina privea pentru prima dată o ediție a Eurovisionului. Ea relatează că obișnuia să urmărească prestațiile participanților împreună cu familia, mai ales că în copilărie a făcut parte dintr-un ansamblu folcloric, așa că muzica a fost mereu prezentă în viața ei. „Acum, părinții mei nu se mai uită la Eurovision, dar eu privesc în fiecare an. Mi se pare că deja nu mai este atât de mult despre muzică, cât despre show, idei și reprezentarea țărilor în moduri diferite.” Tânăra obișnuiește în fiecare an să comenteze prestațiile celor de la Eurovision în storyurile pe care le publică pe Instagram. Acolo vorbește despre ținutele participanților și ale prezentatorilor, despre prestația scenică a artiștilor și despre melodiile pe care aceștia le interpretează. „Nu o fac într-un mod foarte profesionist sau serios, este mai mult un fel de distracție. Multe persoane mi-au scris că urmăresc aceste storyuri, pentru că, într-un timp foarte scurt, înțeleg care a fost situația cu Eurovisionul din anul respectiv.”
Vadim, Vanya, Cătălina și Mihaela nu ratează nicio semifinală sau finală a competiției muzicale. Unii dintre ei chiar cunosc situația din alte țări, fiindcă urmăresc inclusiv etapele naționale din Ucraina, Suedia, Italia sau Portugalia. Vadim recunoaște că treptat semifinalele noastre au devenit „un izvor de meme – de la concurenți care citesc versurile de pe telefon, la visători fără voce și excentrici în căutare de atenție.” Finala, în schimb, este un ritual sfânt pentru el și grupul Eurovision Moldova. „De multe ori, concurenții ne cer sfaturi, iar noi îi ajutăm cu idei, sugestii.” Vanya a avut oportunitatea să vadă și live show-ul internațional. În 2016 și 2017 a mers în calitate de jurnalist la Stockholm și Kiev, iar în 2018 – în calitate de șef al delegației de presă din Republica Moldova la Lisabona. Cinci ani mai târziu, în 2023, a revenit din nou la Liverpool alături de echipa lui Pasha Parfeni.
La fel ca Vadim, Vanya privește etapele naționale ale altor țări și chiar le compară între ele. „Urmăresc etapele naționale din Ucraina, Suedia, Norvegia și, uneori, din Portugalia, pentru că este un festival, cred eu, cu cea mai autentică muzică din perioada concursului. Ei își mențin tradițiile și stilul lor autentic. Uneori, mă mai uit la Sanremo din Italia.”
Mihaela a finalizat o instituție muzicală, așa că semifinalele naționale reprezintă pentru ea o nouă posibilitate să descopere voci, artiști, piese noi și prestații interesante. Cătălina spune că nu se uită la etapele de selecție din Moldova, dar așteaptă doar să afle câștigătorul care va evolua pe scena Eurovision.
Știai că există și o aplicație în care poți să asculți piesele de la Eurovision și să-ți faci un clasament personalizat? Vadim ne-a povestit despre aplicația MyEurovisionScoreboard, care îți permite să audiezi melodiile, să-ți faci un top și să vezi cum se aliniază cu preferințele comunității internaționale. „E ca un mic Eurovision paralel. Suntem activi online, dezbatem nonstop: cine e mai bun, cine merită locul 1, cine e supraapreciat. Practic, miniscandaluri zilnice, dar toate din pasiune.” Tânărul afirmă că melodia sa preferată este „1944”, interpretată de Jamala. „A fost mai mult decât o piesă, a fost un strigăt de durere și demnitate. M-a lăsat cu nod în gât și fiori pe spate. A reușit, printr-un cântec, să spună o istorie întreagă. Și aceasta e puterea reală a muzicii: să atingă adevăruri dureroase, dar necesare.”
Piesa favorită din acest an a lui Vadim este Baller, interpretată de frații Abor și Tynna din Germania. „Câștigătorul meu adevărat totuși e Austria. E o piesă cu un aer operatic, vulnerabil și profund. Te prinde de la prima notă și te ține în tăcere până la ultima. E genul de melodie pe care nu doar o asculți – o simți în piept, în stomac, pe piele.”
Cântecul Jamalei din 2016 se regăsește și în clasamentul lui Vanya. A ascultat live piesa și recunoaște că emoțiile pe care le-a simțit nu le va uita niciodată. În topul tânărului se mai regăsesc Pasha Parfeni, cu piesa „Soarele și Luna”, Michael Schulte, cu melodia You Let Me Walk Alone, Laurence Duncan, cu Arcade și Rosa Linn, cu cântecul Snap. „Îmi plac și melodiile din Grecia, Cipru. Ele au un stil aparte, cu instrumente tradiționale, pe care îl apreciez. O altă piesă care îmi place în mod special este Goodbye to Yesterday, interpretată în 2015 de către Elina Born și Stig Rästa din Estonia.” Vanya are deja și topul pieselor favorite care concurează în acest an. Printre preferații lui se regăsesc artiștii din Suedia, Malta, Israel, Austria și Norvegia.
La această ediție, Mihaelei i-au atras atenția melodiile artiștilor din Franța, Israel, Polonia, Germania, Estonia, Malta, Norvegia. „În fiecare an urmăresc și stabilesc clasamente. Chiar facem și pariuri împreună cu familia. Anul acesta cred că va câștiga Franța.” În anii precedenți, din topurile Mihaelei făceau parte piesele Elveției, Estoniei, Suediei, pe care le are până acum în playlistul telefonului.
Cătălina încă nu a decis țara pe care o va susține în acest an, în schimb, de când urmărește Eurovisionul, au fost câteva prestații care i-au plăcut cel mai mult. Este vorba despre trupa Måneskin, cu piesa Zitti e buoni, Kalush Orchestra, cu „Stefania”, Laurence Duncan, cu Arcade, Angelina Mango, cu piesa La noia și Mahmood, cu Soldi.
Așa cum publicul din Moldova este eligibil să voteze în fiecare an pentru prestația preferată, am fost curioși să aflăm pentru care piese și-au dat votul Vadim, Vanya, Cătălina și Mihaela. Vadim menționează Suedia, Ucraina și Italia, care vin mereu cu prestații de calitate, show-uri gândite până în cel mai mic detaliu, cu accent pe mesaj și pe emoții. Vanya, de asemenea, alege să voteze pentru Ucraina, pentru că într-adevăr au piese bune. „Anul acesta probabil voi vota pentru Estonia, Malta, Suedia.”
Mihaela votează în fiecare an. Își amintește că în 2016 a epuizat toate cele cinci voturi pentru Jamala din Ucraina. Cătălina a votat și ea pentru Ucraina în 2022, iar anul trecut a decis să susțină participanta din Italia. „Mi se pare un pic nedrept să votăm țările doar de dragul faptului că sunt vecini cu noi sau că vrem să le susținem. Cred că acesta este și unul dintre motivele pentru care Eurovisionul a devenit un concurs ușor geopolitic.”
Parcursul Republicii Moldova la Eurovision este unul interesant și destul de bun, povestesc tinerii. În ultimii 10 ani, ne-am clasat în top 10, conform punctajului total – ceea ce reprezintă într-adevăr o performanță. „Înțeleg că mulți moldoveni vor locul 1, dar e o așteptare nerealistă și, sincer, neproductivă. Locul 3 obținut de SunStroke Project e un rezultat fenomenal. Ana Odobescu, care, chiar dacă n-a ajuns în finală, a apărut în filmul Netflix regizat de Will Ferrell, alături de legende ca Loreen, Alexander Rybak sau Conchita Wurst. Asta e vizibilitate reală. E succes – pentru artist, dar și pentru țară”, precizează Vadim.
Tot el adaugă că, în mediul online, spectatorii internaționali au un respect cald față de Moldova și se așteaptă mereu să venim cu ceva plin de viață, cu vibe folcloric sau vesel. „Nu există vreo piesă cu care Moldova a participat și care să-mi displacă. Chiar toate au avut ceva special. Dar dacă e să aleg, «Hora din Moldova», de Nelly Ciobanu, e deja un al doilea imn național. «Soarele și Luna», de la Pasha Parfeni, e alt moment de vârf. Toți îl știu pe Epic Sax Guy. A fost și rămâne un moment iconic.” Cătălina consideră că piesa „Trenulețul”, de Zdob și Zdub și Frații Advahov, a fost prestația care a readus Moldova în vizorul internațional. Piesa cu care s-a prezentat Moldova la Eurovision în 2017 i-a plăcut cel mai mult Mihaelei. Tânăra spune că Hey Mamma fost un moment interesant, având în vedere că am luat locul 3.
Vadim este de părere că dacă ediția națională din acest an ar fi fost organizată cu deschidere, ar fi atras interesul real al artiștilor și producătorilor. „De exemplu, «Semafoarele», de la Bacho, ar fi fost perfectă pentru anul acesta. E catchy, are mesaj, are stil.” Vanya, Cătălina și Mihaela împart aceeași poziție, susținând că există o lipsă de interes din partea interpreților de la noi din cauza lipsei de sponsorizare. „Sponsorii pot fi atrași dacă li se oferă un show calitativ la etapa națională”, menționează Vanya.
Pentru cei patru moldoveni Eurovisionul este o adevărată sărbătoare, un al doilea Revelion, un soi de Jocurile Olimpice sau Liga Campionilor, însoțite de muzică. Vadim recunoaște că e un moment special să-ți vezi țara aplaudată de milioane de oameni din toate colțurile lumii. „Muzică cu motive folclorice unice sau tânăra de 21 de ani dintr-un sat din Armenia, care devine virală și traversează granițele, făcând peste un miliard de ascultări pe Spotify – asta face Eurovisionul unic.”
În acest material poți vedea lista celor 10 țări care au evoluat în prima semifinală și s-au calificat în finală, iar aici – cele din a doua semifinală, care au reușit să-și asigure un loc în finala din această seară.
La ediția din acest an în competiție s-au înscris 37 de state. Muntenegru revine după ce a concurat ultima dată în 2022. 36 dintre cele 37 de țări care au participat la Malmö în 2024 vor participa din nou în 2025.
În acest an, Eurovision Song Contest se desfășoară în orașul elvețian Basel. Elveția găzduiește Eurovision pentru a treia oară în istoria sa. Acest lucru a fost posibil după victoria obținută de Nemo la ediția din 2024, cu piesa The Code.
Tema vizuală a celei de-a 69-a ediții aduce un omagiu inimii – un simbol al cunoscutului eveniment, doar că reinterpretat într-un stil pixelat. De asemenea, inima conține nuanțe predominante de roșu, care fac trimitere la drapelul elvețian.
Republica Moldova a avoluat prima dată la Eurovision în 2005, fiind reprezentată de trupa Zdob și Zdub și de „bunica” acestora cu melodia „Boonika Bate Doba”. Atunci, ei au reușit să se claseze pe locul 6 în finală, cu 148 de puncte. Cel mai bun loc obținut de Republica Moldova în finală este 3, cu 374 de puncte, în anul 2017, când SunStroke Project – cu piesa Hey, Mamma! – a pătruns în inimile europenilor.
În 2025, după etapa audițiilor live, Moldova s-a retras din concurs. Anunțul a fost făcut pe 22 ianuarie de directorul Televiziunii naționale Moldova 1, Corneliu Durnescu, și șefa Delegației Eurovision Moldova, Daniela Crudu. Decizia a fost luată „în urma unei analize detaliate a situației actuale, precum și a provocărilor economice, administrative și artistice”.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
Preluat de la: diez.md
