Angina pectorală este o durere resimţită la nivelul pieptului, cauzată de reducerea fluxului sangvin care alimentează muşchiul cardiac. Angina este unul dintre scenariile frecvent întâlnite în cazul sindromului coronarian cronic. 
Practic, acest tip de durere este consecinţa ischemiei miocardice, cauzată de un dezechilibru între necesarul miocardic de oxigen şi aportul realizat prin fluxul sangvin coronarian.

Cea mai frecventă cauză a anginei pectorale este obstrucţia arterelor coronare, prin formarea plăcilor de aterom.

„Arterele coronare, chiar şi atunci când sunt îngustate sever, pot furniza suficient sânge oxigenat muşchiului cardiac în repaus, dar la efort, de exemplu, la urcarea unui deal sau a unor scări, fluxul coronarian devine inadecvat. Acesta este momentul în care apare angina pectorală”, explică dr. Raluca Naidin, medic cardiolog la ARES.

<!–

Formul de quiz

–>

Dacă îngustarea semnificativă a arterelor coronare poate determina angina pectorală, obstrucţia completă a acestora este responsabilă de sindromul coronarian acut, adică infarctul miocardic. De aceea, este foarte important să recunoaştem angina pectorală şi să ne prezentăm la medicul cardiolog înainte de apariţia complicaţiilor.

„Angina pectorală apare tipic ca durere în piept, retrosternală, cu iradiere în mandibulă sau braţul stâng, cu durată de cca 10-15 minute, care cedează la nitroglicerină. Dacă angina nu cedează după administrarea de nitroglicerină sau durează mai mult de 20 minute, atunci fie apare sindromul coronarian acut, adică infarctul miocardic, fie durerea nu este de la nivelul arterelor coronare. În alte vremuri exista dictonul: durerea în piept care durează mai mult de 20 de minute este infarct miocardic sau nimic. În acest context, pacientul necesită evaluare cardiologică de urgenţă pentru a se diagnostica corect boala coronariană”, spune dr Naidin.

Potrivit medicului, pacientul cu angină pectorală necesită tratament medicamentos (antiagregant plachetar, betablocant, statin, nitrat), dar şi evaluare. Aceasta se face fie iniţial, prin test de stres pentru evidenţierea ischemiei şi ulterior minim invaziv prin coronarografie, fie direct prin coronarografie la recomandarea medicului cardiolog clinician.

Astfel, coronarografia va evidenţia stenozele de la nivelul arterelor coronare şi, în funcţie de severitatea acestora, se va lua decizia terapeutică de revascularizare intervenţională sau chirurgicală a leziunilor coronariene.

„De luat aminte, pacientul cu angină pectorală, pe lângă tratamentul medicamentos, necesită obligatoriu evaluare prin teste noninvazive/invazive, pentru obiectivarea ischemiei miocardice si rezolvarea acesteia prin revascularizare cu stent. Prin revascularizarea la timp a leziunilor coronariene se evită complicaţiile şi, implicit, infarctul miocardic acut”, afirmă dr. Naidin.