61.552 oameni fac accident vascular cerebral în fiecare an în România, arată studiul The Burden of Stroke in Europe realizat de King’s College pentru Stroke Alliance for Europe. Dintre aceştia, 54.272 mor. Se estimează că incidenţa este în continuă creştere, iar vârsta de risc pentru accidentul vascular cerebral este în continuă scădere. România se află pe locul 3 în topul ţărilor cu cele mai multe cazuri noi de AVC şi pe locul al doilea în topul deceselor şi al infirmităţilor cauzate de această afecţiune, după infarctul miocardic.

Numărul mare de accidente vascular cerebrale din România este cauzat de stilul de viaţă nesănătos. Potrivit studiului citat, 32.5% dintre români au tensiune arterială ridicată, 45,8% au un nivel al colesterolului ridicat şi peste 30% fumează în mod regulat. Toate acestea reprezintă principalii factori de risc ai producerii unui accident vascular cerebral. Am stat de vorbă cu dr. Dan Mitrea, medic neurolog, care ne-a explicat cum arată viaţa înainte şi după un accident vascular, ce presupun recuperarea şi tratamentul, dar şi ce trebuie să ştie pacientul odată intrat în cabinetul specialistului.

CSID: Are accidentul vascular cerebral vreo legătură cu vârsta? Este întâlnit doar în cazul adulţilor sau şi al copiilor?

<!–

Formul de quiz

–>

Dr. Dan Mitrea: Sigur, accidentul vascular cerebral, care poate fi de trei feluri, se găseşte la toate categoriile de vârstă, dar există într-adevăr o precădere mai mare vârstei adulte.

CSID: Poate apărea încă de la naştere?

Dr. Dan Mitrea: Sunt copii care se nasc, de obicei copii prematuri care au nişte malformaţii sau nişte vase care sunt ceva mai freabile şi au mici hemoragii în creier sau sunt copilaşi care au anumite malformaţii ale cordului sau ale vaselor de sânge din creier, post-natal, pe care le descoperim incidental şi care pot avea accident vascular chiar şi la o vârstă foarte mică, 1 an – 2 ani. Am văzut cazuri de genul acesta, din păcate.

CSID: Cel puţin în cazul unui copil, cât este de dificil de despistat AVC-ul?

Dr. Dan Mitrea: Nu cred că este dificil de despistat, trebuie doar să fii atent. Accidentul vascular cerebral presupune instalarea bruscă a unui deficit neurologic, adică fie scăderea forţei musculare pe o anumită parte a corpului, fie o tulburare de mers şi echilibru. Este mai greu de evaluat la copii în primele luni de viaţă. Poate fi o tulburare de limbaj, care din nou, poate fi mai greu de identificat la copii sau pur şi simplu o schimbare bruscă a stării de conştienţă. Toate acestea pot trăda un accident vascular cerebral şi în general colegii şi noi, ca medici specialişti, ne gândim la această etiologie de fiecare dată când vedem un pacient cu deficit nou instalat.

CSID: Aşadar, toate aceste simptome ne arată că trebuie să facem o vizită la medicul neurolog chiar şi ca adult, nu neapărat doar în cazul celor mici.

Dr. Dan Mitrea: O vizită în urgenţă. Este important de menţionat, pentru că dacă simptomele apar brusc înseamnă că există o instalare bruscă a acestor posibile diagnostice. Înseamnă că ceva s-a întâmplat imediat şi atunci lucrurile se tratează foarte repede.

CSID: Un copil care suferă un accident vascular cerebral poate duce o viaţă normală?

Dr. Dan Mitrea: Depinde de accidentul vascular cerebral, de localizarea acestuia, de etiologiile care au dus la problema aceasta, cauza care a produs accidentul vascular cerebral şi bineînţeles promptitudinea răspunsului terapeutic.

CSID: Există anumite activităţi pe care pacientul, fie el adult sau copil, nu trebuie să le mai facă sau are anumite restricţii astfel încât să i se îmbunătăţească calitatea vieţii?

Dr. Dan Mitrea: Limitarea este dată de factorul care a declanşat accidentul vascular cerebral. În general sunt limitări terapeutice, nu sunt limitări din viaţa cotidiană. Poate să se mişte, poate să facă tot ce-şi doreşte. Există probabil nişte limitări: nu are voie să ia anumite medicamente sau trebuie să ia anumite medicamente o perioadă de timp sau permanent sau are nevoie de anumite intervenţii chirurgicale sau nu are voie să facă efort fizic susţinut major dacă are o problemă cardiacă, dar acestea sunt nişte lucruri pe care le stabilim în mod particular la fiecare caz în parte şi sunt mai degrabă apanajurile neurologiei pediatrice combinată cu celelalte specializări precum cardiologie, chirurgie cardiacă, chirurgie vasculară.

Viaţa înainte şi după accidentul vascular

CSID: Cum arată viaţa după un accident vascular?

Dr. Dan Mitrea: Este foarte important să stabilim cât de mare a fost accidentul vascular cerebral, localizarea, care este foarte importantă. După cum ştiţi, creierul are anumite zone specializate în efectuarea unor funcţii, cum ar fi mişcarea, sensibilitatea, limbajul, coordonarea, vederea, acestea fiind funcţii foarte importante şi în funcţie de localizarea acestuia una sau mai multe poate să fie deficitară. Astfel, pacienţii care au un deficit motor, vor avea o dificultate în mobilizare şi atunci limitarea ar fi dată de faptul că nu mai au aceeaşi autonomie să se deplaseze sau să-şi desfăşoare sarcinile zilnice.

O tulburare de coordonare, de exemplu, ar duce la aceeaşi limitare, dar este posibil să se resimtă mult mai grav, pentru că partea de recuperare este ceva mai dificilă. Tulburarea de vedere clar este o limitare majoră pentru oricine, iar tulburarea de limbaj, în funcţie de tipul de acesteia, pentru că poate fi o tulburare de limbaj în care nu poate să se exprime, vorbim aici de o afazie expresivă, nu poate să vorbească sau o afazie receptivă în care nu înţelege ce i se spune. Eu zic că sunt nişte limitări importante şi ideal ar fi să nu se ajungă acolo.

CSID: Poate fi prevenit prin alimentaţie şi îmbunătăţirea sau schimbarea stilului de viaţă?

Dr. Dan Mitrea: Pentru un adult, sigur. Trebuie identificaţi nişte factori de risc care presupun hipertensiune arterială, fibrilaţie atrială, diabet zaharat, obezitate, sedentarism, o predispoziţie genetică prin hipercolestemia familială, toţi aceştia fiind factori pe care îi putem trata şi ceilalţi factori precum fumatul, consumul de alcool, consumul anumitor substanţe interzise. Se poate influenţa prin dietă, prin mişcare şi prin menţinerea unui stil de viaţă sănătos.

CSID: Ce alimente ar trebui să consumăm pentru a preveni accidentul vascular cerebral?

Dr. Dan Mitrea: Ideal ar fi să avem o dietă de tip mediteranean. Peşte, fructe de mare, o carne mai slabă, fără grăsimi, nu prăjită, legume şi fructe proaspete, măsline, ulei de măsline.

CSID: În cazul supravieţuitorilor, cum ar trebui să arate planul alimentar?

Dr. Dan Mitrea: 70% sunt supravieţuitori. Problema este deficitul care le rămâne. Sigur, prevenţia secundară se face cu partea medicamentoasă pe care noi o recomandăm în funcţie de etiologia accidentului vascular cerebral şi cu menţinerea unui regim de viaţă care presupune o dietă şi o activitate fizică regulată, constantă, care ne ajută să refacem echilibrul vascular pentru tot corpul.

CSID: Să zicem că avem un pacient încăpăţânat, care nu vrea să-şi schimbe stilul de viaţă. Ce complicaţii ar putea apărea?

Dr. Dan Mitrea: Să repete evenimentele până când la un moment dat o să fie un eveniment probabil fatal.

Accidentul cerebral vascular: recuperare şi tratament

CSID: Recuperarea, în ce constă?

Dr. Dan Mitrea: Depinde de deficit. De cele mai multe ori este vorba de o recuperare fizică, care se începe din prima zi. Aceasta se adaptează nivelului de efort pe care pacientul poate să-l susţină, poate fi de la un efort mai intens sau ceva moderat, adică mişcări pasive şi presupune şi o recuperare logopedică, psihică, pentru că cei mai mulţi pacienţi au şi o depresie ulterior. Toate formele de recuperare sunt importante şi trebuie aplicate încă de la început.

Tratamentul însă depinde foarte mult de etimologie. Adică dacă vorbim de un accident ischemic, se înfundă un vas de sânge, pacientul trebuie să ajungă la spital, într-un centru care poate să facă acest tratament care presupune injectarea unui substanţe care are efect anticoagulant şi dizolvarea unui cheag de sânge care a înfundat vasul respectiv. Poartă numele de tromboliză. Pentru accidentul vascular hemoragic presupune să limităm factorii de risc care au dus la acesta, de cele mai multe ori este vorba de o hipertensiune arterială sau o combinaţie de factori, cum ar fi hipertensiune arterială plus medicaţie anticoagulantă, plus o degeneresceţă a vaselor de sânge în cazul bolii amiloidoză vasculară, adică vasele de sânge devin mult mai friabile, mai sensibile, pot fi accidente vasculare şi în urma unui traumatism şi se ia măsura necesară de limitarea sângelui, dacă este nevoie de intervenţie chirurgicală, se face acest lucru.

Tratamentul în cazul în care nu se ajunge în fereastra respectivă presupune trombectomia, adică să intrăm cu un cateter până în vasul de sânge înfundat şi să scoatem trombul, iar apoi se face prevenţie secundară cu aspirină sau o combinaţie de medicamente care au efect antiagregant, adică să nu se mai creeze trombul, cheagul de sânge.

CSID: Se poate face vreodată confunzia cu o altă boală în cazul simptomelor?

Dr. Dan Mitrea: Sigur. Poate să fie o tumoră, poate fi un abces cerebral, adică o infecţie. Un accident vascular se poate manifesta şi cu o criză epileptică, poate să fie o infecţie virală, o encefalită, dar în general lucrurile acestea se stabilesc de către medicul neurolog. În cazul în care este o urgenţă în camera de gardă se face un bilanţ clinic şi se completează imagistica cerebrală cu CT sau RMN cerebral, în funcţie de recomandarea sau suspiciunea clinică pe care o avem. De multe ori pot fi şi accidente vasculare care să nu aibă manifestarea clinică foarte evidentă şi atunci oamenii nu se prezintă la medic.

Cum decurge vizita la medic

CSID: Cum ar trebui să decurgă vizita la medic? Ce întrebări ar trebui să-şi pună pacientul, ce analize ar trebui să facă pentru a vedea dacă a suferit un accident vascular cerebral sau este predispus la unul?

Dr. Dan Mitrea: În general pacienţii care se prezintă, cel puţin la noi la clinică, sunt pacienţi care au avut deja un eveniment sau au nişte simptome brusc instalate, urmează să le clarificăm cauza acestora. Discursul este unul în care vrem să aflăm când s-au instalat simptomele şi care sunt simptomele, cât de repede s-au instalat sau de cât timp sunt instalate simptomele respective, ce alţi factori de risc sau ce alte probleme de sănătate are asociate pentru a ne putea da seama dacă suma lor poate să ducă la un accident vascular cerebral, iar după urmează un bilanţ clinic, adică îl punem să facă anumite gesturi, anumite mişcări prin care să evaluăm forţa musculară, coordonarea, sensibilitatea, vederea, gust, miros, auz.

După ce stabilim care ar fi clar deficitele şi o posibilă etiologie a acestora este trimis către o investigaţie imagistică, însemnând un CT cerebral dacă este o urgenţă, un RMN, iar în urma coroborării acestor date stabilim clar care este etiologia şi bineînţeles tratamentul. În urgenţă, lucrurile acestea se întâmplă în sub o oră.

CSID: Este posibil ca în cazul în care în istoricul familiei este prezent accidentul vascular, să fie ereditar?

Dr. Dan Mitrea: Da, există şi forme ereditare, autozomal dominante. Se numeşte cadasil boala, dar există şi alte boli metabolice sau mitocondriale care în sine pot da secundar ADN-ului aceste manifestări. Există multe situaţii, există un risc adiţional.

CSID: Care este perioada şi frecvenţa cu care pacientul trebuie să-şi facă analizele?

Dr. Dan Mitrea: După o anumită vârstă este ideal să mergem la medic regulat. Ca o medie, la bărbaţi ar fi 45-50 de ani, iar la femei 50-55 de ani.

CSID: Cum îi facem pe oameni să conştientizeze această problemă?

Dr. Dan Mitrea: De cele mai multe ori oamenii rezonează foarte bine la teamă, la frică, iar faptul că le spui că ar putea rămâne cu un deficit, adică este o boală care este posibil de cele mai multe ori să nu fie fatală, dar în schimb le va afecta calitatea vieţii pentru tot restul vieţii, să rămână chiar dependent de anturaj ca să-şi poată desfăşura şi cele mai mici sarcini.

Ideal ar fi să înceapă din şcoli şi să înţeleagă cât de important este sănătatea noastră, care este întreţinută doar dacă avem grijă de ea, altfel lucrurile se degradează mai repede. Ne putem gândi ca la o piesă de la maşină care se degradează dacă nu o folosim corespunzător.