Accidentul vascular cerebral vine pe neaşteptate, la fel ca şi infarctul. Persoanele de peste 50 de ani care suferă de ateroscleroză, dar şi fumătorii, obezii şi cei care suferă de tensiune arterială mărită pot fi nefericiţii candidaţi la acest episod ce poate lăsa urme toată viaţa sau duce chiar la pierderea vieţii. Dr. Cristina Stănescu, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic Colentina vine cu amănunte preţioase.

Atât infarctul miorcardic, cât şi accidentul vascular cerebral nu dau neapărat semne detectabile că ele se vor instala. Însă stilul de viaţă (fumător, obez), vârsta (în general după 50 de ani, dar există din pacăte şi pacienţi mai tineri) ori anumite probleme de sănătate precum ateroscleroza, diabetul, hipertensiunea arterială arată riscul de a suferi un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic. Să aflăm mai multe de la medicul cardiolog.

Fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul – cresc mult riscul de AVC

CSÎD: De obiciei, la cine se instalează accidentul vascular cerebral?

<!–

Formul de quiz

–>

Dr. Cristina Stănescu: Din punctul de vedere al cardiologului, accidentul vascular cerebral are cauze asemănătoare cu infarctul miocardic. Se instalează tot la pacienţi cu factori de risc pentru ateroscleroză, adică fumat, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, colesterol crescut.

CSÎD: Ce se întâmplă concret?
Dr. Cristina Stănescu: Accidentul vascular cerebral are câteva trasături particulare.
El se poate produce tot prin obstruarea unei artere cerebrale, eventual cu un cheag de sânge care provine din inimă la pacienţii cu fibrilaţie atrială. O altă situaţie este dată de accidentul vascular hemoragic, produs prin ruperea unui vas de sânge şi inundarea ţesutului cerebral, mai ales la pacienţii cu hipertensiune arterială severă.

Cum ne dăm seama că noi sau cineve ar fi putut suferi un accident vascular cerebral

CSÎD: Cum recunoaştem un accident vascular cerebral?
Dr. Cristina Stănescu: Accidentul vascular cerebral se manifestă de obicei prin scăderea forţei musculare la nivelul membrelor, mai ales la nivelul mâini

Care sunt măsurile de prim ajutor pentru cei care suferă un AVC

CSÎD: Care sunt primii paşi? Ce trebuie făcut?

Dr. Cristina Stănescu: Solicitarea ambulanţei pentru a ajunge la spital în cel mai scurt timp posibil este primul pas.
Trebuie acţionat cât mai repede posibil, deoarece intervenţia rapidă poate fi salvatoare. Deoarece mecanismul principal este obstruarea unei artere, redeschiderea acestei artere prin mijloace mecanice (dilatarea cu implantarea unui stent în cazul infarctului) sau chimice (tromboliza în cazul accidentului vascular cerebral) are şanse doar dacă este efectuată foarte rapid, în interval de câteva ore.

CSÎD: Ce măsuri de prim ajutor pentru pacientul cu AVC există?

Dr. Cristina Stănescu: Cel mai bun lucru este transportul cât mai rapid într-un serviciu de neurologie, pentru a începe tratamentul cât mai repede.