Potrivit unor statistici 5 ani din viaţă ni-i petrecem visând cu ochii închişi. Se pare că noaptea visăm în jur de 90 de minute, dar ceea ce ne amintim poate fi povestit într-un minut, două. De secole, medici, psihologi, psihanalişti, oameni de ştiinţă, poeţi, scriitori, pictori se întrec în a descifra semnificaţia viselor. Cu toate acestea multe dintre ele sunt un mister.

Fiecare cultură şi fiecare individ ghidat sau nu de simboluri generale pentru vise dă conotaţii amintirilor despre activitatea nocturnă a creierului. Iată câteva curiozităţi despre vise descoperite în dicţionarele de simboluri.

Visul – conectat sau nu la viitor?

Răspunsurile la această întrebare sunt deseori extreme. Unii specialişti nu cred că visele au vreo semnificaţie ci dacă se întâmplă să se adeverească este pură coincidenţă, alţii merg atât de departe căci confundă visele cu realitatea. În Guyana, spre exemplu, unele vise se intrepretau mot-a-mot în trecut. De exemplu, dacă cineva visa că este asasinat şi recunoştea ucigaşul din vis, acţiona în consecinţă pentru a-şi păstra viaţa.

<!–

Formul de quiz

–>

Sex în vis – abstinenţă în realitate?

Marea majoritate a femeilor şi a bărbaţilor au la un moment dat în viaţă vise erotice. Acestea au un rol benefic, deşi poate întâmplările şi persoanele cu care fac sex sunt total anapoda în vis, căci reuşesc să detensioneze psihicul după o perioadă stresantă. De asemenea, o persoană poate visa des că face sex deşi în realitate este abstinentă. Acesta poate fi un semnal transmis de către corp pentru a satisface nevoia de activitate sexuală în realitate. Freud considera că visul are un rol compensator – în vis ne satisfacem fantezii pe care nici nu le-am conştientizat, ne împlinim dorinţe, compensăm ceea ce ne lipseşte.

Visul – visăm colorat sau alb negru?

În momentul trezirii, ne putem aminti că am visat. În cel mai bun caz, ne putem aminti şi ceea ce am visat sau doar frânturi din vis. Dar este foarte greu să spunem dacă am visat în culori sau dacă visul s-a desfăşurat alb-negru. Specialiştii în somn susţin că majoritatea viselor nu prezintă tonalităţi cromatice. Încercaţi să vă amintiţi câte culori la propriu au visele dumneavoastră… Ce rezultat aveţi?

Visul apare şi la orbi?

O altă curiozitate. Visul este conectat cu simţul vederii conform logicii. Pot oare persoanele nevăzătoare să viseze? Oribii au vise vizuale doar dacă orbirea se instalează după 6,7 ani. Dar şi ei visează, însă visele acestora implică imagini non-vizuale, legate de modalităţi senzoriale. Mişcările ochilor în timpul somnului la persoanele oarbe conduc spre idea că acestea ar fi provocate nu atât de vedere cât de imaginaţia visului.

Copilăria – matcă a visului?

În filmele americane, dar şi în realitate întâlnim tot mai des teoria conform căreia copilăria este cea care umple sau lasă goluri în diverse planuri pentru fiecare individ. Relaţii amoroase dificile, teama de implicare ale adultului pot trăda temerile înmagazinate în copilărie. În scrierile sale Freud menţiona că a observat că analiza profundă a visului scoate la lumină gânduri, idei, cerinţele legate de situaţii din copilărie, rămase reprimate în inconştientul subiectului. Toate acestea sunt reactivate în timpul somnului deoarece atunci când dormim, atunci când visăm suntem doar noi cu noi înşine. Nu mai există graniţe sociale, nu mai sunt motive pentru reprimarea gândurilor, a dorinţelor, a impulsurilor ca în viaţa de zi cu zi.