Castraveții sunt cunoscuți ca plante foarte productive, însă uneori fructele pot deveni amare. Acest lucru este cauzat, în general, fie de stresul asupra plantei, fie de soiul cultivat, ceea ce înseamnă că este ușor de prevenit în propria grădină. Află de ce castraveții capătă un gust amar și cum poți remedia această problemă în grădină.
Castraveții devin amari din cauza cucurbitacinei, un compus care este întotdeauna prezent în castraveți, dar ale cărui niveluri variază în funcție de modul de cultivare. La castraveții cultivați, care conțin cucurbitacină B și C, aceste substanțe au rolul de a face frunzele amare și mai puțin apetisante pentru animale. De obicei, acești compuși se regăsesc doar în frunze și tulpini, părți ale plantei pe care oamenii nu le consumă, așa că nu suntem conștienți de prezența lor. Din păcate, din cauza stresului cauzat de climă, variații extreme de temperatură, sol nepotrivit, udare excesivă sau insuficientă, aceste substanțe pot migra în fruct, dându-i un gust amar.
De asemenea, polenizarea de către insecte, atunci când polenul este luat de pe florile masculine și transferat pe cele feminine, poate contribui la amărăciune.
Totuși, nu întreg fructul este amar. De cele mai multe ori, amăreala se concentrează la capătul cu codiță și chiar sub coajă.
Citește și: Cum să obții o recoltă bogată de castraveți. Trebuie să îi stropești cu un singur ingredient din bucătărie
Deși nu poți „repara” castraveții amari, poți lua câteva măsuri preventive în timpul cultivării pentru a evita condițiile care duc la acest rezultat:
Perioadele lungi de căldură și secetă pot favoriza gustul amar. Udă-i profund, mai ales în perioadele secetoase. Instalează un sistem de irigare prin picurare, adaugă mulci în jurul rădăcinilor și, în zilele foarte calde, folosește o pânză de umbrire pentru a filtra lumina solară.
Un sol sărac în materie organică sau nutrienți poate duce la castraveți stresați și amari. Adaugă compost înainte de plantare și fertilizează periodic cu un îngrășământ echilibrat, la fiecare 4–6 săptămâni.
Castraveții sunt plante „mâncăcioase” și nu le place să concureze cu alte plante (inclusiv buruieni) pentru apă și nutrienți. Menține solul curat de buruieni și plantează-le la distanțe potrivite: 20–30 cm pentru cei susținuți pe spalier și 90 cm pentru cei cultivați direct pe sol.
Zonele înnorate au raportat gust amar la castraveți din cauza lipsei de soare. Nu poți controla vremea, dar poți alege un loc care primește soare direct. În condiții reci și umede, cultivarea în tuneluri de folie poate ajuta.
Optează pentru soiuri care produc doar flori feminine, astfel eviți polenizarea care poate duce la gust amar. Chiar dacă castraveții cresc ușor și produc mult, pentru a obține calitate pe lângă cantitate, trebuie să le oferi condiții bune de creștere: mult soare, apă regulată și sol bogat.
La fel ca toate plantele (comestibile sau decorative), cheia sănătății și productivității este să înțelegi ce preferă și să încerci să le oferi acele condiții. Doar câteva zile de stres pot avea efecte negative de durată. Plantele decorative își pot reveni, dar la cele comestibile, cum sunt castraveții, ai o singură șansă să obții rezultate bune. De aceea, este esențial să alegi cu grijă atât locul de plantare, cât și soiul cultivat.
Dacă te trezești cu castraveți amari, nu-i arunca automat la compost. Poți încerca să reduci amăreala astfel:
Curățarea de coajă ajută, de asemenea. Taie primul centimetru sau doi de la capătul cu codiță și gustă. Dacă e încă amar, încearcă o felie din mijloc. Acolo gustul ar trebui să fie mai dulce. În cele mai multe cazuri, poți salva o bună parte din castravete, suficient cât să-l folosești într-o salată.
Foto: shutterstock
Preluat de la: csid.ro
