Vacanțe de vis, fotografii perfecte, o relație fericită, un corp ideal sau o viață plină de reușite – acestea sunt imaginile pe care mulți utilizatori le întâlnesc zilnic pe rețelele sociale. În spatele fotografiilor atent alese și al momentelor publicate se află însă doar o parte din realitate. Pentru unii tineri această imagine idealizată devine un motiv de comparație, iar diferența dintre ceea ce văd online și propria viață poate genera nemulțumire, nesiguranță și presiune.

Unii tineri spun că viața perfectă din online le influențează modul în care își percep propria viață, iar alții consideră că această imagine e doar o construcție creată pentru internet și încearcă să nu o compare cu realitatea personală.

„Când văd viața perfectă a persoanelor publice, îmi lasă impresia că viața mea este rea și plictisitoare”, spune Gabriela, 16 ani.

„Nu mă influențează, deoarece imaginea ideală este doar o imagine, o iluzie. Nu văd sensul să-mi fac griji din cauza unei iluzii”, menționează Dumitru, 21 de ani.

„Mulți postează ceva ce nu este adevărat. Vor să creeze o imagine în care par fericiți și în care totul este perfect”, zice Valeria, 21 de ani.

„Viața perfectă din online creează depresie și tendința de a te compara cu ceilalți, crezând că tu ești mai rău decât ei”, spune Ion, 21 de ani.

Psihologa Emilia Vorobiov explică faptul că dorința de a afișa o viață ideală în mediul online are la bază, în primul rând, nevoia de validare și acceptare. „În spatele dorinței de a arăta bunuri materiale, un corp tonifiat sau o viață perfectă se află nevoia de validare. Este o nevoie fundamentală umană atunci când vrem să aparținem unui grup de oameni pe care îi idealizăm și cu care vrem să ne identificăm”, afirmă specialista.

Potrivit psihologei, tinerii pot ajunge să construiască o imagine online fiind influențați de dorința de a fi apreciați, dar și de frica de a fi judecați. „«Cum să ies fără machiaj?» «Ce o să spună lumea?» Aceste întrebări apar atunci când există frica de a nu fi acceptat”, spune Emilia Vorobiov.

Această presiune poate avea efecte și în viața de zi cu zi. Compararea constantă cu ceilalți poate duce la scăderea încrederii în sine, la anxietate, la nemulțumire față de propria imagine și la dificultăți în relațiile cu cei apropiați. „Sunt afectate relațiile. De asemenea, poate apărea o dependență de imagine, atunci când tinerii nu își permit să iasă fără machiaj sau să vorbească despre insuccesele lor, pentru că simt că trebuie să corespundă unei imagini impuse de societate”, explică psihologa.

În timp această presiune îi poate face pe oameni să se îndepărteze de propriile nevoi și emoții. „Ajung să nu se mai întrebe: «Dar eu cum mă simt?», «Dar eu ce vreau?». Se formează o distanțare de propriile emoții”, adaugă Emilia Vorobiov.

Cei care creează conținut online susțin că imaginea prezentată pe rețelele sociale este doar o selecție din viața reală. Cristina Vintilă, influenceră cu o comunitate de peste 44.000 de persoane, spune că nu publică tot ceea ce trăiește. „Postez aproximativ 20-30 % din viața mea. Prefer să împărtășesc cu publicul doar anumite momente și cred că este important să îmi respect limitele personale. Nu simt nevoia să expun tot ce trăiesc doar pentru că sunt prezentă în online”, afirmă aceasta.

Ea atrage atenția că utilizatorii trebuie să înțeleagă că ceea ce văd pe internet nu reprezintă întreaga poveste a unei persoane. „Online-ul este doar o parte din realitate. Ceea ce vedem pe rețelele sociale de multe ori nu reflectă viața de zi cu zi în totalitate”, spune Cristina Vintilă.

Aceasta îi îndeamnă pe tineri să privească imaginile din mediul online ca pe o sursă de inspirație, nu ca pe un standard după care să își judece propria viață. „Majoritatea oamenilor aleg să posteze cele mai frumoase momente, nu și provocările prin care trec, de aceea nu merită să vă comparați cu persoanele pe care le urmăriți. Mai bine priviți-le ca pe o sursă de inspirație și motivație, fără să vă subestimați”, adaugă influencera.

O perspectivă asemănătoare vine și din partea creatoarei de conținut Diana Mocanu, urmărită de peste 15.000 de persoane. Ea spune că ceea ce publică este autentic, însă alege să păstreze pentru sine momentele dificile.

„Faptul că nu aleg să împărtășesc zilele în care mă simt rău sau problemele din viața personală nu înseamnă că ceea ce vedeți este fals. Aleg să arăt partea frumoasă a vieții mele – activitățile pe care le fac, munca, sportul, alimentația sănătoasă și un stil de viață echilibrat. Îmi doresc ca prezența mea în online să fie o sursă de inspirație”, spune Diana Mocanu.

Potrivit acesteia, imaginea din mediul online a devenit o adevărată carte de vizită, motiv pentru care încearcă să construiască o prezență autentică și profesionistă. „Luați din online ceea ce este bun și folosiți rețelele sociale ca pe o sursă de inspirație și învățare, nu de comparație. Fiecare om are propriul ritm și propria poveste”, conchide creatoarea de conținut.

Efectele acestei presiuni sunt observate și de părinți. Vera Jian, mamă a trei adolescenți, spune că rețelele sociale influențează tot mai mult starea emoțională a copiilor. „Foarte mult contează durata timpului petrecut pe rețele. În afară de faptul că devine absent, preocupat de ceea ce vede și aude, la copii apare comparația, dorința de a avea și de a fi asemenea persoanelor văzute pe online”, spune aceasta.

Potrivit ei, atunci când adolescenții nu pot avea lucrurile pe care le văd pe internet, pot apărea tristețea, nervozitatea, anxietatea sau conflicte cu familia.

Pentru a-i ajuta pe copii să folosească mai echilibrat rețelele sociale, părintele consideră că sunt importante dialogul și implicarea în activități din afara mediului digital. „Le vorbesc despre faptul că nu toată informația văzută online este verificată, îi îndemn la citirea cărților, la activități extrașcolare și încerc să ofer propriul exemplu”, spune Vera Jian.

O perspectivă similară o are și Diana Marcu, mamă a doi băieți, care spune că rețelele sociale pot avea atât efecte negative cât și beneficii, în funcție de timpul petrecut online și de conținutul consumat. „Există riscuri precum bullyingul online, utilizarea excesivă sau influența grupului, dar și beneficii, precum accesul la informații utile și menținerea legăturii cu prietenii”, spune părintele.

Pentru a menține un echilibru, Diana Marcu folosește controlul parental, limitează timpul petrecut în fața ecranului și își încurajează copilul să petreacă timp în aer liber și să practice activitățile sportive, în cazul lor, înotul. „Discutăm despre ceea ce vede online și încerc să îl ajut să facă diferența dintre realitate și ceea ce este editat sau fals. Echilibrul este cel mai important”, adaugă aceasta.

Specialiștii recomandă dezvoltarea gândirii critice și o utilizare echilibrată a rețelelor sociale. „Este important să filtrăm ceea ce vedem online și să nu ne comparăm cu un ideal prezentat de cineva pe internet. Trebuie să înțelegem care sunt calitățile și limitele noastre, să lucrăm la ceea ce putem schimba și să acceptăm ceea ce face parte din noi”, sugerează psihologa Emilia Vorobiov.

Fenomenul este urmărit și la nivel internațional. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților este în creștere, iar expunerea excesivă la mediul digital poate afecta starea de bine și sănătatea mintală. OMS subliniază că este important ca adolescenții să aibă o relație echilibrată cu mediul digital și să nu lase timpul petrecut online să înlocuiască activitățile și relațiile din viața reală.

OMS este agenția specializată a Națiunilor Unite responsabilă pentru coordonarea sănătății publice internaționale și stabilirea standardelor globale în domeniu. Înființată pe 7 aprilie 1948, cu sediul central la Geneva (Elveția), organizația are ca scop principal asigurarea celui mai înalt nivel posibil de sănătate pentru toți oamenii.

Cu această ocazie mai multe țări au început deja să interzică sau să pregătească interdicții privind accesul minorilor la rețelele sociale pentru a-i proteja de conținutul dăunător și de efectele psihologice. Australia a devenit prima țară din lume care a interzis accesul la rețelele sociale. Danemarca și Malaysia au luat măsuri similare pentru a bloca accesul copiilor sub 15 ani. Regatul Unit pregătește, de asemenea, măsuri drastice privind siguranța online, propunând o interdicție a rețelelor sociale pentru cei sub 16 ani. Pentru mai multă informație la acest capitol poți accesa acest articol.

Autoare: Roxana Josan

Preluat de la: diez.md