Într-o eră a tehnologiei și a multitaskingului constant, sănătatea creierului nostru este pusă la încercare. Sănătatea cognitivă este influențată de o combinație de factori genetici, stil de viață și mediul înconjurător. Deși nu putem controla toți acești factori, adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate avea un impact semnificativ asupra menținerii funcției cerebrale.
În ultimii ani, incidența demenței și a bolii Alzheimer a crescut semnificativ, afectând tot mai multe persoane trecute de 40 de ani.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2021, peste 57 de milioane de persoane trăiau cu demență la nivel global, estimându-se că acest număr va ajunge la 78 de milioane până în 2030 și la 139 de milioane până în 2050. În Statele Unite, aproximativ 6,9 milioane de persoane cu vârsta de 65 de ani și peste trăiesc cu demență Alzheimer în 2024, numărul fiind preconizat să crească la 13,8 milioane până în 2060.
Această tendință de creștere a cazurilor de demență și a bolii Alzheimer este influențată de o combinație de factori genetici, stil de viață și expunerea la tehnologie.
Studiile atrag tot mai des atenția că telefoanele inteligente și gadgeturile nu sunt doar simple instrumente de comunicare, ci pot influența modul în care funcționează creierul nostru și mai ales atunci când suntem expuși la o vârstă timpurie (copilărie, adolescență). Chiar și un detaliu aparent banal, cum este sunetul unei notificări, poate să ne încetinească reacțiile și să ne întrerupă concentrarea.
Studiile arată că, în acele momente, zonele din creier care se ocupă de controlul atenției se activează diferit, iar la tinerii care folosesc excesiv telefonul aceste reacții sunt și mai vizibile. În plus, cercetările cu imagistică cerebrală au observat că utilizarea constantă și multitasking-ul digital – adică jonglarea între mai multe aplicații, platforme și informații în același timp – pot modifica în timp felul în care rețelele de atenție ale creierului funcționează și chiar structura acestora. Cu alte cuvinte, întreruperile frecvente și bombardamentul de informații nu doar ne obosesc, ci pot influența pe termen lung felul în care ne concentrăm și procesăm informațiile.
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la stres cronic, care este un factor de risc major pentru demență. În plus, sedentarismul, adesea asociat cu utilizarea tehnologiei, poate duce la scăderea volumului cerebral și la un risc crescut de Alzheimer.
„Creierul nostru este adaptat pentru focus, nu pentru fragmentare continuă. Stilul de viață digital, cu notificări permanente și salturi între sarcini, suprasolicită rețelele neuronale și obosește cortexul prefrontal, afectând pe termen lung atenția, memoria și deciziile”, explică Dr. Dan Mitrea, medic neuro-oncolog.
Studiile arată că anumite afecțiuni și comportamente din perioada de mijloc a vieții pot crește riscul de demență:
Pentru a preveni deteriorarea cognitivă și riscul de demență, adoptarea unui stil de viață echilibrat este esențială. Activitatea fizică regulată – chiar și mersul pe jos 30 de minute pe zi – stimulează circulația cerebrală, susține conexiunile neuronale și contribuie la reducerea stresului. Gestionarea stresului cronic prin tehnici de relaxare și de respirație profundă, ajută la menținerea unui echilibru neurochimic optim. Somnul de calitate, între 7–9 ore pe noapte, este vital pentru consolidarea memoriei și detoxifierea creierului.
Citește și: Demența se moștenește? În unele tipuri de demență, riscul e de 50%
„Sănătatea creierului este un proiect pe termen lung. Nu există o soluție magică, dar cumulul obiceiurilor zilnice sănătoase – mișcare, somn, hrană curată, gestionarea stresului – pot face diferența dintre un declin accelerat și o bătrânețe activă și lucidă,” adaugă Dr. Dan Mitrea.
La capitolul alimentație, creierul are nevoie de combustibilul potrivit. O dietă bogată în acizi grași Omega-3 (prezenți în pește gras precum somonul, sardinele și macroul) susține plasticitatea neuronală și are efect antiinflamator. Nucile și semințele (în special cele de in și chia) sunt surse excelente de grăsimi sănătoase, vitamina E și zinc – esențiale pentru protecția celulelor nervoase. Fructele de pădure, bogate în antioxidanți (flavonoide), pot îmbunătăți comunicarea între neuroni și încetini procesul de îmbătrânire cerebrală. Legumele cu frunze verzi (spanac, kale, broccoli), cerealele integrale și avocado contribuie, de asemenea, la menținerea funcțiilor cognitive, datorită conținutului ridicat de vitamina K, luteină și fibre. În plus, hidratarea corectă și reducerea consumului de zahăr, grăsimi trans și alimente ultra-procesate sunt esențiale pentru o bună funcționare mentală pe termen lung.
Foto: shutterstock
Preluat de la: csid.ro
