Anual, peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral (AVC), potrivit datelor Ministerului Sănătății. Iar cifrele Organizației Mondiale a Sănătății sunt îngrijorătoare: 30% dintre pacienții diagnosticați pierd lupta pentru viață, iar alți 30% rămân cu dizabilități. În aceste condiții, cunoașterea semnelor unui AVC și intervenția rapidă pot face diferența dintre viață și moarte.

Accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către o zonă a creierului este blocat sau un vas se rupe, provocând hemoragie. În lipsa oxigenului și a nutrienților, celulele cerebrale încep să moară în doar câteva minute, iar fiecare secundă contează.

AVC-ul poate fi:

Ischemic – cauzat de un cheag sau o arteră blocată (aprox. 80% din cazuri);

Hemoragic – cauzat de ruperea unui vas de sânge din creier.

Printre cauzele principale se numără ateroscleroza, hipertensiunea, diabetul, fumatul, obezitatea, stresul cronic sau bolile cardiace.

Deși apare frecvent la persoanele peste 55 de ani, numărul cazurilor la tineri este în creștere. Printre factorii de risc se numără:

istoricul familial de AVC;

colesterolul crescut (dislipidemia);

hipertensiunea arterială;

diabetul;

sedentarismul și kilogramele în plus;

consumul de alcool, tutun sau droguri;

stresul și lipsa somnului;

contraceptivele orale (în special la fumătoare).

Specialiștii afirmă că peste 80% dintre accidentele vasculare pot fi prevenite printr-un stil de viață echilibrat și control medical periodic.

Medicii neurologi recomandă testul FAST, o metodă simplă de identificare rapidă a simptomelor:

F (Face – față): jumătate de față „cade” – colțul gurii, pleoapa sau obrazul par paralizați.

A (Arms – brațe): persoana nu poate ridica una dintre mâini sau o pierde brusc din control.

S (Speech – vorbire): apar dificultăți în exprimare, vorbirea devine neclară sau incoerentă.

T (Time – timp): timpul este esențial – apelează imediat 112 dacă observi aceste semne!

Pe lângă semnele din metoda FAST, pot apărea și:

durere de cap puternică, apărută brusc;

amorțeli sau furnicături într-o parte a corpului;

vedere încețoșată sau pierderea vederii la un ochi;

amețeli, pierderea echilibrului sau a coordonării;

confuzie, greață, pierderea conștienței.

De multe ori, persoana afectată nu își dă seama ce se întâmplă, de aceea este vital ca cei din jur să reacționeze prompt.

Primele 4 ore și jumătate după declanșarea unui AVC sunt decisive. În această perioadă, medicii pot administra tratamente pentru dizolvarea cheagurilor de sânge (tromboliză) sau pot interveni chirurgical. Cu cât pacientul ajunge mai repede la spital, cu atât crește șansa de recuperare completă.

Pentru a evita complicațiile sau un nou episod, medicii recomandă:

să nu întrerupi tratamentul prescris;

să nu sari peste controalele neurologice periodice;

să urmezi kinetoterapie și terapie de recuperare;

să nu ignori simptomele ușoare, chiar dacă dispar după câteva minute.

Cel mai bun tratament este prevenția. O consultație de neurologie și o ecografie Doppler pot depista din timp riscurile.
Pentru a preveni AVC-ul:

menține o dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, pește și cereale integrale;

fă mișcare cel puțin 30 de minute zilnic;

renunță la fumat și consum excesiv de alcool;

controlează tensiunea și glicemia;

gestionează stresul și odihnește-te suficient.

Concluzie:
Un accident vascular cerebral poate lovi oricând, dar informația și reacția rapidă pot salva vieți. Recunoaște semnele, sună imediat la 112 și nu amâna vizita la neurolog – prevenția rămâne cea mai eficientă armă împotriva AVC-ului.

Sursa: neuroaxis.ro

Sursa foto: Shutterstock

Preluat de la: csid.ro