La fiecare început de an, reflectăm asupra realizărilor și eșecurilor din ultimele 12 luni și facem planuri ambițioase pentru lunile care urmează. Ne dorim schimbări semnificative: mai mult timp cu familia, un stil de viață mai sănătos sau un hobby care să ne aducă bucurie. Ne promitem solemn să mergem pe acest nou drum, dar în cele mai multe cazuri, entuziasmul se diminuează rapid. Cum putem să ne mobilizăm și să ne ținem de ce ne-am propus?
Din punct de vedere psihologic, primul pas către respectarea rezoluțiilor este să stabilim obiective realiste și clar definite, este de părere Mariana Demeter, psihoterapeut și fondator al unei clinici medicale. „Stabilirea de obiective nerealiste sau mult prea generale duce adesea la frustrare și abandon. Este esențial să ne setăm așteptări realizabile și să le împărțim în pași care pot fi atinși cu ușurință. Răspunsul se află în puterea minții și în modul în care aceasta ne poate modela comportamentele.
Încrederea în sine și disciplina mentală sunt cele mai bune unelte pe care le avem pentru a ne modela viața așa cum ne dorim”, explică psihologul. Fragmentarea obiectivelor în etape mai mici și concrete face ca progresul să fie vizibil și măsurabil, iar acest lucru ajută la menținerea motivației pe termen lung. De exemplu, în loc să spunem „Vreau să mă apuc de sport”, putem detalia: „Vreau să merg la sală de două ori pe săptămână timp de o lună, apoi să adaug o zi suplimentară”.
Mintea are o influență majoră asupra comportamentului nostru, iar vizualizarea succesului poate fi o unealtă motivațională puternică. Imaginându-ne cum ne simțim odată ce am atins un obiectiv, creăm o legătură emoțională cu rezultatul dorit. „Vizualizarea acționează ca un catalizator care ne face să trecem la acțiune. Atunci când ne putem imagina cu claritate succesul, mintea noastră începe să lucreze subconștient pentru a găsi modalități de a-l atinge”, explică psihologul.
În plus, folosirea afirmațiilor pozitive este esențială. Acestea ne ajută să reprogramăm mintea pentru a combate gândurile negative care pot apărea pe parcurs. „Sunt capabil să ating obiectivele pe care mi le-am setat și merit să fiu acolo unde mi-am propus – iată un exemplu de gând pozitiv care contribuie la creșterea încrederii în sine și la eliminarea autosabotării. O astfel de mantră trebuie repetată zilnic”, ne sfătuiește specialistul.
Una dintre cele mai mari provocări este menținerea motivației după ce entuziasmul inițial scade. Acest lucru se întâmplă pentru că, de multe ori, ne bazăm pe motivația extrinsecă, cum ar fi dorința de a impresiona pe alții, în loc de cea intrinsecă – care vine din interior. „Motivația intrinsecă, bazată pe valorile și pasiunile personale, este cea care susține eforturile pe termen lung. Când scopul nostru este aliniat cu ceea ce ne dorim cu adevărat, ne este mai ușor să găsim resursele necesare pentru a continua, chiar și atunci când lucrurile devin dificile”, subliniază psihologul Mariana Demeter.
Pentru a rămâne motivați să facem un anumit lucru, suntem sfătuiți să ne amintim periodic de ce ne-am apucat de el. Notarea gândurilor și progreselor într-un jurnal poate fi o metodă excelentă de automotivare. De asemenea, recompensarea fiecărei etape atinse poate ajuta la păstrarea unui sentiment de satisfacție și la stimularea progresului continuu.
Nu în ultimul rând, este important să conștientizăm că nicio călătorie nu este lipsită de obstacole, iar modul în care reacționăm la eșecuri este crucial. „O mentalitate de creștere, care acceptă eșecul ca parte a procesului de învățare, ne permite să depășim momentele de descurajare și să revenim mai puternici. În schimb, o mentalitate fixă, care percepe eșecul ca pe o dovadă a incapacității, va duce la abandonarea obiectivelor”, punctează psihologul. În acest context, trebuie să fim blânzi cu noi înșine și să tratăm greșelile ca oportunități de învățare. Întrebările de tipul „Ce pot face diferit data viitoare?” pot transforma o situație dificilă într-una constructivă.
Foto: arhivă, Shutterstock
Preluat de la: csid.ro
