Medicamentul antimalarie folosit experimental pentru tratamentul COVID-19 ar putea avea mai multe reacţii adverse decât beneficii, atenţionează Administraţia pentru Medicamente şi Alimente din America (FDA). Substanţa activă din acest medicament, hidroxiclorochina, a fost intens promovată ca având efect benefic în cazul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus aflaţi în stare gravă, însă acest lucru nu a putut fi demonstrat ştiinţific momentan.

Prin urmare, FDA recomandă evitarea administrării acestui medicament pentru COVID-19 fără supraveghere medicală, cel puţin până la realizarea unor studii ample care să ofere rezultate viabile privind siguranţa şi eficacitatea acestuia.

Avertizarea este adresată în special persoanelor care au cumpărat acest medicament din farmacii şi care speră să îşi amelioreze simptomele cauzate de COVID-19 acasă. FDA a primit rapoarte privind efecte adverse severe în cazul administrării nejustificate a acestui medicament, singur sau în combinaţie cu azitromicină (un antibiotic), precum palpitaţii, aritmii cardiace, tulburări de vedere şi migrene puternice.

<!–

Formul de quiz

–>

Franţa a fost prima ţară care a promovat combinaţia hidroxiclorochină şi azitromicină ca tratament împotriva COVID-19, ca urmare a unui studiu realizat de medicul infecţionist Didier Raoult. Însă această cercetare a fost ulterior pusă la îndoială, din cauza numărului foarte mic de persoane, precum şi a modului în care acestea au fost înrolate.

La scurt timp, preşedintele american Donald Trump a preluat ideea acestui tratament, promovând-o intens în conferinţele de presă ţinute la Casa Albă şi pe contul său personal de Twitter.

New York Times a scris ulterior că preşedintele american ar fi avut un interes financiar să promoveze medicamentul antimalarie, realizat de compania farmaceutică Sanofi.

„Singura metodă prin care putem afla dacă o substanţă are efect este să facem studii clinice”, spune dr. Steven Libutti, director la Rutgers Cancer Institute din New Jersey.

Aceste studii nu implică neapărat un eşantion mare de subiecţi, ci unul divers. Dr Libutti explică: „În acest mod putem vedea cum interacţionează un medicament atât în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2, cât şi în cazul persoanelor cu afecţiuni preexistente.”

Astfel de studii randomizate sunt în prezent în desfăşurare la University of Washington şi la Rutgers Cancer Institute.

În studiul iniţiat la Rutgers Cancer Institute, cei 160 de participanţi sunt împărţiţi în 3 grupuri: unul va primi doar hidroxiclorichină, altul va primi combinaţia hidroxiclorochină şi azitromicină, iar al treilea va primi hidroxiclorochină după 6 zile de ventilaţie mecanică. Rezultatele urmează să fie făcute publice la începutul lunii mai.

„Vrem să vedem dacă aceste medicamente pot reduce încărcătura virală a pacienţilor. Dar trebuie ţinut cont de faptul că dozele de medicament necesare pentru tratarea COVID-19 ar putea fi mai mari decât în mod normal, iar asta poate creşte riscul de reacţii adverse. Dacă nu funcţionează sau dacă efectele negative sunt mai mari decât beneficiile, atunci trebuie să adoptăm o altă strategie”, a concluzionat dr. Libutti.