Colesterolul este o substanță vâscoasă din corp care devine o problemă pentru sănătate în momentul în care este prezentă în organism în cantități prea mari. Corpul are nevoie de colesterol pentru a produce celule, vitamine și alți hormoni, dar aflat în exces poate produce probleme pentru sănătate. În continuare, află ce înseamnă colesterol mărit (hipercolesterolemia), cum se manifestă, de ce apare și ce alimente sunt interzise.
Colesterolul provine din două surse:
Sunt câteva alimente care pot fi bogate în grăsimi saturate sau trans, două tipuri de grăsimi vinovate pentru creșterea colesterolului la un nivel problematic. De asemenea, unele uleiuri, precum uleiul de palmier și de cocos pot duce și ele la colesterol mărit, iar acestea se regăsesc deseori în produsele de patiserie.
Colesterolul este purtat prin corp, atașat de proteine, iar această combinație de proteine și colesterol poartă numele de lipoproteine. Există mai multe tipuri de colesterol, în funcție de lipoproteinele pe care le poartă. Acestea sunt LDL și HDL.
Colesterolul circulă în sânge, iar odată ce cantitatea de colesterol crește, crește și riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, printre care și accidentul vascular cerebral.
Prea mult colesterol LDL sau insuficient colesterol HDL crește riscul acumulării pe pereții arterelor, în special pe cele care hrănesc creierul și inima.
Factorii pe care îi poți controla, precum lipsa activității, obezitatea și dieta nesănătoasă, contribuie la creșterea colesterolului LDL și a nivelului trigliceridelor. Bineînțeles, și factorii pe care nu îi poți controla joacă un rol esențial. De exemplu, materialul genetic poate face mai dificilă reducerea colesterolului LDL din sânge sau ficat. Afecțiuni medicale care pot duce la colesterol mărit sunt:
Nivelul colesterolului se poate înrăutăți și din cauza anumitor medicamente pentru:
În general, când ai colesterol mărit nu te confrunți cu simptome, ci produce direct evenimente care prezintă o urgență medicală. De exemplu, infarctul sau accidentul vascular cerebral pot fi cauzate de colesterol mărit.
Aceste evenimente nu apar decât în momentul în care colesterolul crescut duce la formarea plăcilor în artere. Acestea fac dificilă trecerea sângelui prin ele, iar în timp duce la complicații serioase.
Un test de sânge este singurul mod prin care poți ști dacă ai colesterol mărit (peste 200mg/dL). De asemenea, medicul îți poate sugera verificarea colesterolului dacă ai în familie rude cu colesterol mărit sau următorii factori de risc:
Hipercolesterolemia este o afecțiune genetică ce produce valori crescute ale colesterolului. Pacienții cu această afecțiune au nivelul colesterolului 300 mg/dL sau mai mare și pot dezvolta xanthoma, mici pete galbene care pot apărea sub ochi sau în zona ochilor.
Boala coronariană face parte din lista bolilor cardiovasculare și apare atunci când acumularea de placă face ca arterele principale care „hrănesc” inima cu sânge să fie întărite și îngustate. Simptomele bolii coronariene pot fi diferite pentru femei și bărbați. Cele mai comune simptome includ:
Acumularea de placă produsă de colesterol mărit poate pune viața pacienților la risc, iar asta pentru că sângele care ajunge către creier este redus sau chiar lipsă. Atunci apare AVC-ul. Este important să se acționeze rapid și pacientul să primească tratament. Simptome la care trebuie să fii atent sunt:
Arterele care „hrănesc” inima cu sânge se pot îngusta treptat din cauza acumulării de placă. Acest proces, numit ateroscleroză, apare în timp și nu prezintă simptome în faza de debut. În momentul în care o placă se rupe, se formează un cheag de sânge în jurul acesteia care poate bloca circulația sangvină către mușchii inimii și apare deprivarea de oxigen și nutrienți necesari, care poartă numele de ischemie. Termenul medical pentru atacul de cord este infarctul miocardic, iar potrivit Asociației Americane a Inimii simptomele includ:
Infarctul este o urgență medicală, iar deteriorarea inimii este ireversibilă sau chiar fatală, mai ales dacă nu se administrează tratament în primele ore de la debut.
Boala arterială periferică apare atunci când placa se depune pe pereții arterelor și blochează circulația sangvină în arterele care „hrănesc” rinichii, brațele, stomacul, picioarele și tălpile. Simptomele includ:
Odată ce boala progresează, simptomele apar mai frecvent, chiar și când te odihnești:
Pacienții cu boală arterială periferică au risc crescut de infarct, accident vascular cerebral sau amputație.
Colesterolul LDL, cunoscut și sub numele de „colesterol rău”, este cel care se acumulează pe pereții vaselor de sânge și crește riscul de apariție a problemelor de sănătate precum infarct sau AVC. Când vorbim de colesterolul total, valorile normale sunt 240 mg/dL;
Pentru a-ți da seama dacă ai LDL colesterol mărit, verifică următoarele valori:
În cazul colesterolului HDL, cu cât valorile sunt mai mari, cu atât mai bine, pentru că riscul de boli coronariene și AVC este redus.
Lista alimentelor care ajută la reducerea colesterolului este destul de mare. Multe dintre acestea vin la pachet cu fibre solubile, care leagă colesterolul și precursorii săi în sistemul digestiv și îl elimină înainte ca acesta să ajungă în sânge. Altele vin la pachet cu grăsimi polinesaturate, care reduc instant colesterolul LDL.
Cerealele sunt excelente pentru micul dejun, iar un bol de ovăz dimineața vine la pachet cu 1g-2g de fibre solubile. Se recomandă ca un adult să consume între 20g și 35g de fibre pe zi, 5g-10g fiind fibre solubile.
Similar ovăzului, orzul și alte cereale integrale ajută la reducerea riscului de boli cardiovasculare, datorită conținutului de fibre solubile.
Fasolea este bogată în fibre solubile și se digeră destul de greu, ceea ce înseamnă că senzația de sațietate este pe termen lung.
Aceste două legume reduse caloric sunt două surse excelente de fibre solubile
Studiile arată că un pumn de nuci precum migdale, arahide și alte tipuri sunt excelente pentru sănătatea inimii. Acestea pot reduce colesterolul LDL cu aproape 5%.
Uleiurile vegetale precum cel de rapiță, floarea soarelui sau șofran ajută la reducerea colesterolului LDL.
Toate aceste fructe sunt bogate în pectină, un tip de fibre solubile care reduc colesterolul LDL.
Boabele de soia sau produsele din soia precum laptele de soia sau tofu sunt excelente dacă ai colesterol mărit. Analizele arată că efectele sunt excelente: 25g de proteină din soia pe zi reduce colesterolul LDL cu 5% până la 6%.
Consumul de pește gras de două sau trei ori pe săptămână poate reduce colesterolul LDL în două moduri: reducând consumul de carne și crescând consumul de omega-3.
Suplimentele cu fibre au un efect laxativ, dar reamintim că fibrele solubile ajută la reducerea colesterolului LDL.
Alimentele bogate în grăsimi saturate pot crește valorile colesterolului, dar și greutatea corporală. Dacă ai colesterol mărit, evită următoarele alimente:
Carnea de vită, porc sau miel este bogată în grăsimi saturate. Evită hamburgerii, coastele sau preparatele din carne de porc, dar nu le scoate definitiv din dietă, ci limitează consumul lor și optează pentru variantele fără grăsime. O variantă excelentă ar fi aceea de a înlocui carnea roșie cu carne de pui, piept de curcan, pește și fasole.
Mozzarella sticks, aripioare prăjite, inele de ceapă, inele de calamar, îți sună cunoscut, nu? Ei bine, toate acestea nu fac altceva decât să crească valorile colesterolului LDL.
Cârnații, hotdogii și baconul se numără printre alimentele procesate vinovate de creșterea colesterolului.
Prăjiturile, torturile, foietajele, toate acestea conțin cantități uriașe de unt, ceea ce le transformă în alimente interzise în colesterol mărit.
Niacina sau acidul nicotinic este o vitamină B care scade colesterolul. Deși este prezentă în mod natural în anumite alimente, există două tipuri de suplimente cu niacină: cele nicotinamide și cele cu acid nicotinic
Asociația Americană a Inimii susține că acidul nicotinic limitează producția de grăsimi în ficat. Astfel, scade nivelul trigliceridelor și reduce colesterolul LDL.
Ca dozaj, medicul poate prescrie 500mg timp de 1-4 săptămâni pentru a reduce șansele de apariție a efectelor adverse și severitatea lor. Ulterior, specialistul poate crește doza la 1000mg- 2000mg, în funcție de nevoile pacientului.
Foto: Shutterstock
Surse de documentare:
Preluat de la: csid.ro
