• Autor: Dr. Gabriel Mitroi
• Medic Primar Obstetrică-Ginecologie
• Centrul de Excelenţă în Endometrioză – Wellborn

Chistul endometriozic ovarian reprezintă una dintre cele mai frecvente patologii benigne ovariene. Din păcate, atunci când chisturile sunt de dimensiuni mai mari, au tendinţa mai rapidă de creştere sau markerul tumoral CA-125 este de cel puţin două ori mai mare decât normal (>70-80 UI/ml), riscul de transformare malignă (de apariţie a cancerului ovarian) este crescut.

Cum se manifestă chisturile endometriozice

Chisturile ovariene endometriozice sunt de obicei diagnosticate în timpul unui consult ginecologic sau al unei ecografii pelvine la o pacientă ce se prezintă la medicul specialist pentru dureri pelvine.

Durerea poate fi constantă/continuă pe tot parcursul lunii sau doar în timpul menstruaţiei (dismenoree) ori în timpul contactului sexual (dispareunie).

Uneori, prezenţa endometrioamelor ovariene se manifestă şi prin dureri abdomino-pelvine ce iradiază către membrul pelvin (ipsilateral) sau către regiunea fesieră, disconfort la urinare.

<!– –> CITESTE PE EVZ.RO: Nelu Tătaru, mesaj de ultimă oră. Nimeni nu credea…

<!– –> CITESTE PE CAPITAL.RO: Denise Rifai, dezvăluiri bombă din interiorul PNL….

De asemenea, descoperirea endometrioamelor ovariene poate fi una întâmplătoare, în timpul unui consult ginecologic de rutină. 

Diagnosticul este destul de facil, expresia ecografică a endometrioamelor ovariene fiind una specifică şi uşor de recunoscut de către orice medic ginecolog.

De cele mai multe ori însă, endometrioamele ovariene se asociază şi cu alte forme de endometrioză: endometrioza peritoneală/superficială sau endometrioza profundă (DIE – deep infiltrating endometriosis). De aici şi importanţa anamnezei şi a examenului clinic în determinarea diagnosticului şi a tipului de boală.

Tratamentul chistului endometriozic

Tratamentul endometrioamelor ovariene depinde foarte mult de simptomatologie, de dimensiunea lor, de asocierea/sau nu cu endometrioza profundă, de valoarea markerului tumoral (CA-125, scor ROMA) şi de dorinţa pacientei de a procrea.

Astfel, endometrioamele de mici dimensiuni (<4-5 cm), asimptomatice, cu marker tumoral normal (sau uşor crescut) pot fi doar monitorizate clinic şi ecografic.

Pe de altă parte însă, endometrioamele de dimensiuni crescute, simptomatice (dureri pelvine intense, rebele la tratamentul antiinflamator), cu marker tumoral crescut semnificativ, asociate cu endometrioza profundă sau la paciente care îşi doresc o sarcină necesită o formă de tratament.

Singurul tratament eficient în cazul endometrioamelor ovariene, care poate face şi un bilanţ complet al celorlalte leziuni endometriozice pelvine, şi al potenţialului fertil este tratamentul chirurgical, respectiv chistectomia ovariană laparoscopică sau/şi excizia leziunilor endometriozice abdomino-pelvine.

Tratamentul medicamentos (contraceptivul oral, tratamentul progestativ, alte tratamente hormonale) nu are rol curativ şi nici de „eliminare/reducere a dimensiunii chistului”.

Rolul tratamentului conservator este de a diminua durerile pacientelor ce suferă de această maladie şi care refuză intervenţia chirurgicală. În aceste cazuri, monitorizarea trebuie să fie una foarte atentă din cauza caracterului progresiv al acestei boli.