shutterstock_2326259133-scaled.jpg

O echipă de cercetători canadieni a descoperit că doi compuşi ai cafelei pot fi utili în prevenţia bolii Parkinson.

Oameni de ştiinţă s-au concentrat pe proteina numită a-sinucleină, care declanşează boala atunci cînd se pliază greşit într-o structură compactă şi se asociază cu afectarea neuronilor care produc neurotransmiţătorul numit dopamină. În cadrul studiului, s-au folosit celule de drojdie care mimau modificările întîlnite în boala Parkinson.

Două sau trei cești de cafea pe zi reduc riscul de Parkinson cu 25% în cazul bărbaților și cu 14% la femei, arată studiul.

Oamenii de ştiinţă au demonstrat că într-un mediu cu galactoză, în celulele de drojdie nu cresc conglomerate de a-sinucleină. Mai precis, pe drojdii s-au dezvoltat doi dimeri (numiţi C8-6-I şi C8-6-N), care au determinat ca a-sinucleina să se localizeze la periferia celulei, dar şi să dispară alte focare nocive celulelor de drojdie. Astfel, abordarea oamenilor de ştiinţă a avut drept scop protejarea celulelor producătoare de dopamină prin prevenirea plierii greşite a a-sinucleinei.

Rezultatele studiului sunt promițătoare. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau cea mai mare cantitate de cafea aveau un risc cu 37% mai mic de a dezvolta boala Parkinson. Asta, în comparație cu cei care nu consumau cafea.

Un alt element central al studiului a fost examinarea metaboliților cofeinei din sângele participanților.

În Boala Parkinson apar tremorul necontrolat, rigiditatea musculară şi mişcarea lentă, imprecisă, şi este întîlnită mai ales la persoanele de vîrstă mijlocie şi în vîrstă.

Întrucât nu se cunoaște clar o cauză pentru această degenerare neuronală, nu există niște recomandări clare pentru prevenție. Dar sunt anumite studii care demonstrează că activitatea fizică este destul de importantă în această patologie. Toate acestea pentru că neuroplasticitatea creată poate duce la îmbunătățirea echilibrului, la întârzierea agravării deficitelor motorii.

Citește și: Simptomele bolii Parkinson apar în mod subtil şi se dezvoltă treptat, cu mult înainte de diagnosticare. Iată la ce să fii atent

FOTO: Shutterstock

Preluat de la: csid.ro