Un parcurs esențial după naștere pe care îl face orice om este să-și dezvolte abilitățile oratorice. Acest drum este unul natural, deoarece în acest fel copilul învață să comunice cu semenii lui și reușește să descopere lumea înconjurătoare. Când creștem mari și suntem considerați adulți cu acte în regulă, se prea poate întâmpla să ne împiedicăm de o problemă aparent neorganică speciei umane, și anume incapacitatea de a menține un dialog cu un om străin.

Potrivit studiilor mondiale, valorificate în presa internațională, dar și din observațiile noastre zilnice, nu toți oamenii întâmpină această problemă. Unele persoane parcă sunt înzestrate natural cu darul vorbelor. Totuși, specialiștii menționează că până și un om timid sau introvertit poate să învețe cum funcționează un small talk și ulterior să exceleze la el.

Eu, Ana-Maria Sîrcu, te voi ajuta să înțelegi mai bine acest tip alternativ de dialog, iar colega mea Alina-Maria Țurcanu o să-ți relateze despre experiența ei cu small talk-ul în străinătate.

Să începem!

Cunoașterea bazelor unui small talk este esențială atât pentru oamenii considerați rușinoși, cât și pentru cei îndrăzneți, deoarece noi toți, indiferent de personalitate, la un moment dat în viață avem necesitatea să interacționăm cu persoane noi: clienți, parteneri, colegi etc. La urma urmei, vrem să facem cunoștință cu o persoană care ne-a plăcut și atunci abilitățile de menținere a unei conversații modeste poate duce spre ceva mai mult.

Aici găsești un ghid despre cum să te protejezi dacă ieși la o întâlnire romantică cu cineva pe care l-ai cunoscut online. 

În acest tip alternativ de conversație există etică și un set de principii, după care trebuie să te conduci când planifici să faci o conversație cu un străin. În acest mod, iscusința schimbului unor replici devine asumată și menține o mai bună activitate a vieții sociale.

În continuare, îți ofer câteva sfaturi bazate pe cercetări din publicațiile internaționale, care o să te ajute să-ți iei cu succes „diploma de master” în acest tip alternativ de conversație.

Dezvoltarea unei abilități de menținere a conversației ușoare este o șansă care îți permite să construiești o încredere în tine. În același timp, așa afli lucruri interesante și curioase despre oamenii și realitățile din jurul tău.

Cercetările au demonstrat că un small talk contribuie semnificativ la starea noastră de bine. Oamenii se bucură să vorbească cu alți oameni, chiar și cu cei străini, atâta timp cât se simt în siguranță. Totuși, acest mediu sigur trebuie să fie creat de ambele părți implicate în conversație, căci nu va funcționa dacă doar o persoană va fi activă. Cineva poate fi inițiatorul, dar este necesară și contribuția celeilalte părți. De altfel, totul se poate reduce la zero.

Cu cât o persoană se implică mai mult într-un small talk, cu atât devine mai încrezătoare în propriile abilități de menținere a unui dialog în general.

Când te gândești să te apropii de un străin, primele subiecte de discuție ce-ți trec prin gând, de obicei, sunt traficul, vremea de afară, ocupațiile și starea lui de bine. Adesea, la aceste întrebări oamenii oferă răspunsuri neinteresante sau superficiale, fiindcă deja s-au plictisit de ele. În schimb, specialiștii recomandă să începi o conversație cu întrebări legate de propriile tale interese.

Spre exemplu, data viitoare când o să fii la o petrecere, poți întreba un prieten al unui prieten de-ai tăi pe care nu-l cunoști dacă a privit ultimul vox din seria „Hai, spune!” publicat de #diez.

Dacă dorești să te simți mai încrezător în tine, pregătește din timp o listă cu cinci întrebări relevante și autentice pasiunilor tale, doar că asigură-te că o vei actualiza cât mai frecvent.

A profita la maximum de o conversație și de a transforma discuția într-una mai profundă implică o ascultare activă. Spre exemplu, dacă cineva menționează orașul în care a crescut, poți folosi această informație pentru întrebările tale ulterioare, așa precum: „Ce le-a plăcut cel mai mult în acel oraș?”, „Ce nu le-a plăcut?”, „De ce s-au mutat?”. Poți chiar să faci o glumă, dacă ești bun la asta.

Cu cât sunteți mai curioși în legătură cu experiențele sau perspectivele altcuiva, cu atât cealaltă persoană va deveni mai interesată să continue conversația.

În orice interacțiune există un risc să fii prea insistent sau să iriți partenerul de conversație, în special dacă nu vă cunoașteți bine. O întrebare conștiincios gândită poate fi greșit înțeleasă sau ai putea fi suspectat că încerci să flirtezi, de exemplu. Un small talk trebuie să fie introductiv și cald, fără motive ascunse.

De asemenea, îți sugerez să eviți întrebările despre aspectul fizic, religie, origini, nivelul de venit, sexualitate, orientarea politică sau alte elemente de identificare personală. Încearcă să vorbești pe o tonalitate prietenoasă, întrebând din curiozitate, nu din suspiciune.

Întâmplător, cineva ar putea să reacționeze defensiv la încercarea ta de a avea o conversație și să pară confuz în legătură cu motivele pentru care vorbești cu el. Acest lucru se poate întâmpla într-o societate unde small talk-ul nu este o normalitate și asta este în regulă. Emoția unei stânjeniri poate fi atenuată prin o frază de explicare: „Doar am încercat să fiu amabil”.

În orice conversație, inclusiv într-un small talk, poți întâmpina obstacole. În timpul procesului, poți să observi că oferi doar o frază vagă în calitate de răspuns sau discuția se îndreaptă către un teritoriu potențial controversat. În aceste cazuri, există modalități prin care poți să ocolești aceste blocaje. Spre exemplu, dacă simți că o conversație devine plictisitoare, fii liber să schimbi subiectul sau să oferi o întrebare aleatorie.

Dacă înțelegi că discuția nu se reglează după câteva încercări, nu o forța. Îți sugerez să te retragi politicos din ea, spunând, de exemplu: „Trebuie să merg baie”.

Pentru conversațiile care devin prejudecătoare sau ofensatoare, specialiștii scriu că este în regulă să spunem: „Această conversație mă face să mă simt inconfortabil”. Deoarece, ca un small talk să fie productiv, trebuie ca ambele părți să se simtă confortabil și în siguranță în el.

Alina-Maria Țurcanu, una dintre corespondentele #diez, în 2023 a studiat timp de un semestru în Statele Unite ale Americii, la Universitatea din Minnesota, datorită bursei UGRAD. La fel, Alina-Maria a călătorit în Canada, iar în Moldova a interacționat cu multe persoane din străinătate, fiind voluntară. Ea a avut parte de experiențe care i-au arătat ce este un small talk și i-au demonstrat puterea acestuia în viață.

„De small talk am aflat acum câțiva ani, odată cu începerea participării la diferite activități de voluntariat, unde small talk-ul e ceva indispensabil și firesc. Intri într-o sală de conferințe, încăpătoare, cu fourchette și oameni mari care vorbesc și râd timp de câteva minute, până la începerea propriu-zisă a evenimentului. E networking, atunci se cuvine să te apropii de oameni, să-i întrebi cu ce se ocupă, să faci conexiuni și să zâmbești mult. E tipul acela de discuții pe care le poartă și Maia Sandu în micile secvențe de pe rețele care prind small talk-uri cu oficialii care o vizitează. Este un fel de miniinteracțiune, o «încălzire» pentru conversația ulterioară. Mereu m-am întrebat ce discută politicienii în aceste scurte momente, despre vreme, despre dispoziția lor?”

„Am conștientizat noțiunea de small talk cred că abia în 2019, când am vizitat Canada și m-am ciocnit cu el peste tot: în lift, pe stradă, la magazin. Eram foarte sceptică atunci de fenomenul acesta. Poziția mea în raport cu small talk-ul era pe două maluri: nu eram sigură dacă e o formă frumoasă de interacțiune cu străinii sau o metodă fățarnică de a părea interesat de omul din fața ta. De ce să mă întrebi How are you?, dacă de fapt nu îți pasă. Sunt o necunoscută pentru tine și probabil nu ne vom mai vedea vreodată.”

„Pe parcurs, am înțeles că small talk-ul face parte din viața lor. Nu trece o zi fără să poarte un small talk. În America, am făcut niște voluntariat scanând bilete la un meci de hochei. Spectatorii fugeau să ocupe loc în sală, dar totuși, neapărat unul din cinci oameni ori îmi complimentau părul, ori îmi mulțumeau pentru munca pe care o făceam, ori îmi urau o seară frumoasă.”

„Acum, cred că small talk-ul este unul dintre principalele lucruri pe care vreau să le văd mai des în Moldova. Eu așa fac small talk: dacă cumpăr un mărțișor, neapărat o să întreb vânzătorul dacă e făcut de mână, de cât timp face asta, o să-i spun că mărțișoarele lui sunt foarte frumoase și că apreciez munca hand-made. La sfârșit, neapărat o să-i urez o primăvară frumoasă. De asemenea, pentru a face mai mult small talk, am început să nu mai port căștile în urechi pe stradă. Observ detalii din jurul meu, zâmbesc oamenilor pe stradă și deseori mă prind în conversații scurte, dar care îmi schimbă starea și mă fac mai fericită. La început, când aveam vreo 15 ani, eram tare emoționată în așa situații, aveam teama că o să iasă o discuție inconfortabilă ori că voi părea neinteresantă, dar am depășit-o prin practică.”

„Small talk-ul schimbă complet atitudinea asupra interacțiunii umane. Îmi pare un mod plăcut de a-i face ziua mai frumoasă cuiva. De asemenea, stimulează un soi de încredere în cei din jur, crește sentimentul de comunitate. Unicul sfat pe care îl pot oferi e să începi să practici small talk-ul cât mai des, să faci complimente străinilor, să intri în vorbă cu ei și să-i lași cu un gust dulce după interacțiunea cu ei. De asemenea, small talk-ul poate fi un declanșator la o discuție profundă și ulterior la oportunități și conexiuni. Multe discuții profunde încep, de fapt, cu un small talk. De aceea, small talk-ul captează atenția și cumva testează energia interlocutorului. Așa că, niciodată nu știi unde te va duce un small talk.”

Preluat de la: diez.md